Afaceri cu inamicul. Cine împiedică „pedepsirea“ Rusiei

Afaceri cu inamicul. Cine împiedică „pedepsirea“ Rusiei

CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, la inaugurarea construcţiei proiectului South Stream

La nivel verbal, comunitatea internaţională a condamnat acţiunile Rusiei de destabilizare a Ucrainei, implicit anexarea peninsulei Crimeea în luna martie. Reacţia a fost una unanimă, însă necesitatea de a oferi un răspuns pe măsură Kremlinului prin impunerea unor sancţiuni economice a generat o serie de dezbateri atât în Europa, cât şi peste Ocean.

Multe guverne occidentale se ghidează după interesele economice din relaţia cu Rusia şi nici un act de agresiune al acesteia asupra unui stat european nu pare să determine răcirea relaţiilor cu Moscova, scrie publicaţia Kyiv Post.

Germania

Motorul economiei Uniunii Europene este unul dintre cazurile cele mai elocvente, în ceea ce priveşte dualitatea în atitudinea faţă de Rusia.

La sfârşitul lunii maritie, vicecancelarul Sigmar Gabriel l-a criticat blând pe Joe Kaeser, CEO-ul Siemens, cea mai mare companiei germană de inginerie, pentru că şi-a luat angamente pe termen lung faţă de Rusia, după o întrevedere cu preşedintele Vladimir Putin. Oficialul german a descris întâlnirea drept „puţin nepotrivită“, în contextul tensiunilor politice dintre Rusia şi Germania, cauzate de criza ucrainene.

CEO-ul companiei Siemens nu a răspuns remarcilor lui Gabriel, iar corporaţia nu a renunţat la profitabilele investiţii ruseşti: în timpul anului fiscal 2013, vânzările Siemens către clienţii ruşi au totalizat trei miliarde de dolari.

La 8 aprilie, Andreas Shockenhoff, membrul al formaţiunii conduse de Angela Merkel, a criticat orientarea ministrului de Externe, Frank-Walter Steinmeier, spre cooperarea cu Moscova şi sugestia diplomatul conform căreia UE forţează Ucraina şi alte state din estul Europei să aleagă între Est sau Vest.

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder nu l-ar fi invitat pe Putin la aniversarea lui de 70 de ani, din cauza faptului că Merkel a condamnat în termeni duri atitudinea sa pro-rusă faţă de invazia din Crimeea. Schroeder, un prieten al liderului de la Kremlin, are un salariu de 250.000 de euro anual din poziţia sa de membru al consiliului administrativ al proiectului North Stream, o conductă dezvoltată împreună cu Gazprom.

Marea Britanie

Între timp, guvernul britanic a declarat că nu va interveni în activităţile companiilor britanice din Rusia. Londra a fost criticată dur pentru că serveşte drept un paradis pentru finanţele oligarhilor ruşi, tranzacţionând fără ezitare banii ruseşti proveninţi din surse misterioase.

Deşi ambasadorul britanic la Kiev anunţa la 9 aprilie că „vor exista costuri şi consecinţe serioase la acţiunile Rusiei“, tot acesta a declarat că „filozofia politică“ a guvernului de la Londra nu permite Regatului să împiedice relaţiile dintre companii şi Rusia.

În plus, el a sugerat că menţinerea comerţului dintre Rusia şi Marea Britanie ar putea ajuta la înlăturarea barierelor politice.

Franţa

Fiindcă nu au primit niciun semnal de la Paris, companiile franceze au continuat să îşi accentueze cooperarea cu partenerii ruşi. Carlos Ghosn, CEO-ul companiei Renault-Nissan Alliance a declarat săptămâna trecută că actuala criză nu va influenţa politicile firmei: „Nu avem absolut nicio ezitare să explorăm potenţialul pieţei ruseşti, indiferent câte obstacole apar pe drum“.

Renault-Nissan are un parteneriat cu AvtoVAZ din Rusia, producând împreună 1,1 milioane de vehicule pe an, în trei locuri diferite.

Renault nu este singura companie franceză ce continuă să îşi dezvolte investiţiile în Rusia: la patru aprilie, companiei aerospaţială, Arianespace, a semnat un contract cu agenţia spaţială a Rusiei, Roscosmos, angajându-se să livreze rachete Soyuz.

Cu toate aceste, alte state europene au adoptat o poziţie fermă faţă de agresiunea rusească. Olanda a anunţat miercuri că a anulat o vizita unei delegaţii comerciale care urma să meargă în Rusia.

Compania suedeză Volvo a suspendat un contract cu producătorul rus Uralvagonzavod, companie deţinută de stat, prin care urma să producă blindate pentru armată. Liderii politici de la Stockholm nu au făcut declaraţii publice cu privire la poziţia companiilor suedeze şi nici nu au exercitat presiuni pentru suspendarea cooperării cu partenerii ruşi.

Statele Unite ale Americii

Unii politicieni americani susţin continuarea cooperării dintre companiile americane şi corporaţiile ruse, în timp ce alţii pledează pentru o suspendare a schimburilor comerciale, ca urmare a crizei ucrainene.

Senatorul republican John McCain s-a declarat public în favoarea retragerii marilor companii americane care operează în Rusia, citând nume precum Pepsi Co., General Electric, Exxon Mobile sau Ford.

La 2 aprilie, NASA a anunţat suspendare contractului cu oficialii ruşi de la Roscosmos, adăugând totuşi că cele două companii vor continua colaborare în cadrul Staţiei spaţiale Internaţionale.

Senatorul republica Dan Coats a propus sancţionarea Rosoboronexport, agenţia rusă responsabilă exportului de arme. Pentagonul are în prezent un contract de 1 miliard de dolari cu Rosoboronexport.

Giganţii din energie se agaţă de Gazprom

Companiile europene din domeniul energetic au fost cele mai rezistente la impunerea unor noi sancţiuni Rusiei şi a suspendării cooperării cu Gazprom.

Cooperarea energetică dintre UE şi Rusia este importantă pentru ambele economii. 30% din gazul european vine din Rusia, iar 80% din exporturile Gazpromului merg către Ucraina şi Uniunea Europeană. Acesta devine motivul principal în baza căruia companiile europene nu doresc să suspende cooperarea cu Rusia. Au propriile lor interese de piaţă şi beneficiază de investiţii foarte profitabile.

Giganţii din energie precum ENI din Italia, EDF din Franţa, Wintershall şi Siemens din Germania, lucrează împreună cu Gazprom la construirea conductei South Stream, în valoare de 73 miliarde de euro, care va trece pe sub Marea Neagră şi va lega gazul rusesc de Bulgaria şi alte părţi din Europa. Conducta are o importanţă vitală în menţinerea exporturilor de gaz rusesc la un procent de 30%, în UE. Toate companiile implicate în construcţia South Stream se opun vehement sancţiunilor faţă de Gazprom.

CEO-ul companiei Wintershall a declarat într-o conferinţă de presă din martie că „nimeni nu câştigă ceva din sancţiunile economice. Nu ar lovi numai Rusia, dar şi Germania şi toată Europa, din punct de vedere economic. Situaţia actuală nu poate fi privită în alb şi negru“.

Un reprezentant al companiei italiene ENI a reiterat poziţia CEO-ului Paolo Scaroni, declarând pentru Kyiv Post că „interesele financiare şi nu cele politice vor dicta investiţiile companiei în Rusia. Proiectul South Stream are la bază raţiuni comerciale, care stau în picioare chiar dacă există tensiuni între Rusia şi UE“.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: