România e pe locul 5 în UE la procentul tinerilor aflaţi în afara sistemului de învăţământ, cât şi fără job. Una din patru femei se află în această categorie

România e pe locul 5 în UE la procentul tinerilor aflaţi în afara sistemului de învăţământ, cât şi fără job. Una din patru femei se află în această categorie

FOTO: Arhivă

Procentul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care se află în afara sistemului educaţional, dar şi fără o slujbă continuă să scadă, însă cu procente minimale în raport cu rezultatele pe care le-ar putea obţine statul român dacă ar atrage mai multe fonduri europene (destinate special acestui scop), afirmă specialiştii. Drept dovadă, România se află în continuare printre locurile fruntaşe la procentul de tineri NEETs în UE.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concret, numărul persoanelor din această categorie s-a diminuat cu 2.6% anul trecut, ajungând la 19.3%, comparativ cu anul 2016 (21.9%) şi cu 3.3 % faţă de 2015 (22.6 %), arată ultimele date Eurostat.

Florian Marin, specialist în piaţa muncii şi fonduri europene, spune că această scădere trebuie privită într-o notă pozitivă, dar în acelaşi timp sceptică. Motivul principal: creşterea economică din anii trecuţi, care a determinat apariţia de noi locuri de muncă pentru tineri, se bazează în mare parte pe consum. Ceea ce nu este sustenabil.

„În primul rând, trebuie să luăm în calcul creşterea economică bazată în mare parte pe consum, care a dus la generarea unui număr semnificativ de locuri de muncă, dar să nu uităm că fenomenul creşterii bazat pe consum nu este sustenabil. Prin urmare, aşa cum au apărut aceste joburi, la fel de rapid pot să şi dispară", afirmă Florian Marin.

Un tânăr care lucrează vara pe litoral poate că nu mai este NEET, dar asta nu înseamnă că jobul respectiv îi conferă un trai decent.

Expertul subliniază că ,,scăderea este determinată şi de programele guvernamentale prin care se acordă diferite subvenţii angajatorilor care integrează în muncă tineri. Însă de multe ori cei care se integrează pe piaţa muncii au locuri de muncă precare (prost plătite şi instabile). De pildă, un tânăr care lucrează vara pe litoral poate că nu mai este NEET, dar asta nu înseamnă că jobul respectiv îi conferă un trai decent. Totodată, continuarea migraţiei populaţiei tinere din România este o altă cauză prin prisma căreia în statistici numărul tinerilor fără ocupaţie este în scădere“.

Florian Marin mai punctează că dacă România ar fi accesat fondurile europene dedicate acestei categorii de tineri (De pildă, Schema de Garanţie pentru Tineri sau Programul Operaţional Capital Uman), scăderea procentului de tineri NEETs ar fi fost dublă.

Acelaşi studiu arată că după România se situează Croaţia (20.2%), Grecia (21.4%), Cipru (22.7%) şi Italia (25.7%). Ţările cu cei mai puţini tineri inactivi sunt Olanda (5.3%), Slovenia (8%) şi Austria (8.1%).

Cele mai afectate sunt tinerele femei

Tot statistica de la Eurostat arată că este o diferenţă vizibilă în rândul tinerilor NEETs în funcţie de gen. Astfel, dacă la tinerii cu vârste între 18-24 de ani de gen masculin, procentul celor inactivi este de 15.1%, la femeile de aceeaşi vârstă rata este de 23.8%.

Andreea Bragă, director executiv la Centrul Filia (care militează pentru drepturile femeilor), afirmă că această diferenţă este cauzată de rolurile de gen existente în societatea românească.

,,Cifele arată o realitate foarte gravă. Practic, una din patru tinere femei nu merge la şcoală şi nici nu are un loc de muncă, Diferenţa procentuală dintre fete şi băieţi este un rezultat al inegalităţilor de gen cât şi al rolurilor de gen. Societatea românească consideră că femeile sunt cele care trebuie să stea acasă şi să aibă grijă de copii şi de casă. Aici trebuie luat în considerare.şi numărul mare de naşteri în rândul femeilor tinere. De altfel, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol. Totodată, în cazul famiilor cu mai mulţi copii, care se confruntă cu risc de excluziune socială sau risc de sărăcie şi nu-şi permit să-şi dea toţi copiii la şcoală, părinţii vor alege de cele mai multe ori ca băiatul să îşi continue studiile. De ce? Pentru că el este considerat ca fiind viitor cap de familie, cel care va aduce principalul venit în casă", explică Bragă.

 

 

 

citeste totul despre: