Pedagog de școală nouă
0
Peste 200 de profesori au învăţat cum să se comporte cu copiii aflaţi în continuă schimbare. Pentru a face faţă noilor provocări în educaţia copiilor, părinţii şi dascălii se pot inspira din „Ghidul de identificare a nevoilor emergente“.
Crina are 12 ani şi are ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Fetiţa şi cei trei fraţi ai ei au fost lăsaţi în grija unei mătuşi. Fiind cea mai mare dintre toţi fraţii, fetiţa a început să primească tot mai multe sarcini casnice. Suprasolicitată cu treburile casei (curăţenie, îngrijitul celorlalţi), Crina a început să aloce din ce în ce mai puţin timp şcolii, iar notele ei au scăzut simţitor.
Maria are 8 ani, este elevă în clasa a doua şi are tendinţe de obezitate. Pentru că, la ora de educaţie fizică îi era ruşine, iar colegii o strigau „grasa", Maria a rugat-o pe mama ei să-i obţină o scutire medicală.
La fel ca ea, alţi elevi cu probleme similare renunţă la disciplină. Cele două cazuri sunt exemple de nevoi emergente pe care le întâmpină actuala generaţie de copii şi tineri, chestiuni la care părinţii sau educatorii lor nu ştiu cum să le răspundă.
Mai multe exemple de „nevoi emergente" ale copiilor români, dar şi soluţii pentru problemele copiilor de astăzi apar în studiile de caz redactate de profesori în „Ghidul de identificare a nevoilor emergente", realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
Copiii, fără răspunsuri
Documentul, care include exemple concrete de abordări pentru educaţia celor mici, este rezultatul unui proiect prin care 200 de profesori şi specialişti din educaţie au participat la cursuri de formare în ultimele luni.
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, împreună cu organizaţia olandeză International Child Development Initiatives, cea slovacă Children of Slovakia Foundation şi Fundaţia Dinu Patriciu au organizat anul acesta traininguri în mai multe regiuni ale ţării, prin Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii al Comisiei europene - Leonardo da Vinci (educaţie şi formare continuă).
„Este un grup mai mare de reprezentanţi ai ONG-urilor de tineret, profesori, învăţători, chiar şi profesori din mediul universitar. Sunt oameni care lucrează cu copiii şi care au vrut să înveţe. A fost un grup mai mare şi divers. E bine că fiecare şi-a adus aportul experienţelor sale în lucrul cu copiii. Când vorbim de nevoi emergente, vorbim despre copii care nu găsesc răspunsuri pentru ceea ce li se întâmplă. Mulţi dintre profesorii de la curs au fost foarte entuziaşti, au multă energie şi asta se vede şi din studiile de caz pe care le-au redactat în ghid", spune Simona Radu, unui dintre trainerii naţionali şi, totodată, asistent universitar la Universitatea Politehnică din Bucureşti.
Spre exemplu, educatoarea Daniela Ungureanu de la grădiniţa din Perişoru (judeţul Călăraşi) a observat că majoritatea preşcolarilor din grupa ei aveau în pacheţele lor mâncare nesănătoasă: dulciuri, chips-uri. „Foarte puţini aveau sandvişuri. Ori părinţii nu aveau timp să le facă pacheţele, ori ei nu doreau altceva decât dulciuri, motivele erau variate", explică Daniela. Pentru a rezolva problema, ea a făcut şedinţe cu părinţii în care le-a vorbit despre alimentaţia sănătoasă şi vrea să organizeze Ziua alimentaţiei sănătoase în grădiniţă.
Meditaţiile, o problemă
Sorin Marinescu, profesor în Bucureşti şi membru al Fundaţiei Principesa Margareta a României, crede că suprasolicitarea copiilor prin meditaţii, stresul dinaintea examenelor şi programa şcolară încărcată reprezintă o problemă în România:
„Meditaţiile încep la vârste cât mai fragede şi la cât mai multe materii, copiii sunt copleşiţi de materia mult prea grea şi programa mult prea încărcată, de exigenţele profesorilor şi ale părinţilor. Există o presiune socială asupra părinţilor de a avea copii de succes. Acest lucru îl văd zilnic şi la copiii care vin la Centrul Comunitar Generaţii, un program al Fundaţiei Principesa Margareta a României pe care îl coordonez".
"I-am ajutat să vadă dincolo de comportamentul problematic şi să ajute copilul în cel mai potrivit mod. "
Adriana Popescu
coordonator FDSC
Calculatorul şi televizorul sunt principalii duşmani
Aproximativ 90% din profesorii şi specialiştii din educaţie cred că generaţiile actuale de copii sunt mult mai expuse la probleme, nevoi şi provocări. Rezultatul apare din studiul „Nevoi emergente ale copiilor din România" de anul trecut, realizat prin focus-grupuri şi interviuri.
Cât despre tendinţele negative care pun în pericol sănătatea fizică şi psihică a generaţiei actuale de copii, 76% din cei intervievaţi cred că activităţile fizice înlocuite de mediul virtual (calculator, TV) reprezintă cea mai mare problemă. Pe locul al doilea, se află consumul de droguri, alcool şi tutun în creştere, urmat de tendinţele de obezitate din cauza alimentaţiei nesănătoase, pe care 46% din profesori le consideră îngrijorătoare.
Şi rezultatele cercetării din Slovacia arată tendinţe similare. Adriana Popescu, coordonatoarea proiectului, de la FDSC, spune că „diferenţa este că acolo au început să lucreze împreună cu Ministerul Educaţiei pentru a integra soluţiile găsite în politicile naţionale".
Se încarcă comentariile...
