În majoritatea cazurilor va funcţiona scenariul „verde”, cu toţi copiii la şcoală. În scenariul „galben” sunt câteva sute de localităţi, iar în scenariul „roşu” doar 50 de localităţi.

Situaţia şcolii rămâne dramatică

Iată afirmaţiile profesorului Radu Carp, într-o postare pe facebook:

Ne aflăm în faţa celei mai dificile alegeri cu care s-a confruntat sistemul educaţional din România de când există acesta în perioada modernă.
Pe de o parte, metodele de lucru online au eşuat total, aşa cum au fost folosite în timpul stării de urgenţă. Profesorii, elevii, părinţii nu au dotările tehnice necesare şi nici aptitudinile… 

Alegerea nu este între rău şi mai puţin rău, ci între două situaţii cu consecinţe dramatice.
Dacă se va alege o variantă care nu va ţine cont de sănătatea profesorilor, va urma un val de pensionări anticipate, într-un sistem lovit cronic de absenţa cadrelor didactice necesare.
Dacă nu se vor respecta măsuri de igienă draconice, cum nu au fost niciodată gândite sau aplicate, scenariul dim Israel - creştere bruscă a numărului de cazuri - va deveni regulă.
A continua exclusiv online va avea de asemenea consecinţe dramatice asupra stării psihice a copiilor şi profesorilor. Ce este de făcut?

Nimeni nu ştie exact ce este de făcut. Totuşi, viaţa societăţii merge înainte şi şcoala la fel. Din păcate, pregătirile şi acţiunile ministerului Educaţiei din ultimele luni nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor. Ce garanţii am avea că în continuare va fi mai bine?

Recuperarea materiei din semestrul al doilea. Ne furăm singuri căciula dacă apreciem că materia semestrului al doilea a fost predată  şi înţeleasă  de elevi. Învăţământul online a fost un eşec, cum spune şi profesorul Radu Carp. Cum mergem mai departe la matematică şi alte discipline dacă elevii nu au cunoştinţele pe care să se clădească următoarele capitole din programele şcolare? Şcoala trebuia să înceapă la 1 septembrie, pentru a se putea recupera materia nepredată.

Nu s-au actualizat planurile cadru şi programele şcolare la gimnaziu.  Avem o lege, încă din noiembrie anul trecut, care spune că numărul de ore pe săptămână trebuie să fie 20, 25, 30 la primar, gimnaziu şi liceu. O perioadă lungă de timp în care se puteau realiza aceste actualizări, dar ministerul Educaţiei nu a fost în stare să le facă. O propunere de OUG, cu nimic justificată prin urgenţă, dacă ministerul a avut 10 luni la dispoziţie să aplice legea, propune prezenţa la şcoală pentru elevii de gimnaziu, cu excepţia clasei a V-a,  la 7 ore pe zi. Cum se pot desfăşura, în actualele condiţii de pandemie şi online, un învăţământ cu 7 ore pe zi la şcoală, îi las pe cititori să-şi imagineze. Nu mai spun că respectiva OUG poate fi atacată la CCR sau modificată în parlament.

Şcolile nu au  baza materială necesară. Este vorba de tablete pentru elevi şi profesori. Un Ordin de ministru pune condiţii draconice pentru acordarea acestor tablete în regim de comodat, doar dacă în familia elevului nu există niciun dispozitiv sau telefon mobil. Nu există Biblioteca Şcolară Virtuală, nu există program de after-school. În 10 luni nu s-au rezolvat problemele ridicate de toaletele din curtea şcolilor, de asigurarea unor condiţii minime de igienă necesare şi în timpuri normale, nu doar în condiţiile de pandemie în care trăim. Nu e nimeni vinovat pentru aceste lipsuri?

Pregătirea cadrelor didactice pentru predare online. Din 240.000 de cadre didactice, doar 20.000 au beneficiat, vara aceasta,  de instruirea pentru predarea online. Cine poartă răspunderea pentru această situaţie?

Distanţarea socială în cazul scenariului „galben”. Elevii din primar şi din clasele terminale, a VIII-a şi a XII-a vor veni fizic la şcoală, iar ceilalţi prin rotaţie. Nu văd cine poate asigura, în pauze, distanţarea necesară între elevi, purtatul măştilor. Profesorii merg la cancelarie să se spele de cretă pe mâini, să schimbe cataloagele, la toaletă. Copiii rămân singuri în clase, doi profesori de serviciu la 40 de clase nu pot face imposibilul, să-i supravegheze pe toţi. La ce bun, atunci, venirea elevilor la şcoală prin rotaţie, dacă tot nu poate fi menţinută distanţarea socială în pauze?

Măsuri ce pot şi trebuie luate la nivelul şcolilor. Supravegherea sanitară la venirea elevilor la şcoală trebuie realizată cu medici, nu neapărat infecţionişti sau epidemiologi, ocupaţi în spitale. Părinţilor li se pot cere declaraţii pe proprie răspundere că nu au avut în familie contacte cu infectaţi de coronavirus. Imediat ce apar cazuri de infecţii in şcoli, clasele sau şcolile pot fi automat inchise pentru 14 zile.

La examenele naţionale din vara aceasta am avut câţiva elevi cu temperatură, care n-au fost ulterior confirmaţi că fiind bolnavi de COVID-19. Un lucru bun, care spune ca nu avem elevi infectaţi cu coronavirus.

Concluzie

Deciziile adoptate azi la Cotroceni sunt corecte şi adaptate situaţiei în care se află România. Grave sunt, însă, întârzierile şi lipsa de acţiune a ministerului Educaţiei,  care ne duc într-o situaţie greu de controlat. Vinovaţi pentru această lipsă de decizie sunt ministrul Educaţiei şi premierul Orban, care au văzut semnalele venite din parte specialiştilor dar nu au luat nicio măsură de remediere.