Ce înseamnă Bacalaureat unic?

Este o primă problemă neclară. Proiectul prevede trei filiere de liceu, teoretică, vocaţională şi profesională, ultima fiind filiera care azi se numeşte tehnologică. În plus, Şcoala Profesioala, de 2 sau 3 ani. RE prevede flexibilitatea traseelor, în sensul că un elev se poate trasfera de la o filieră la alta, sau chiar de la Şcoala Profesională la liceu, dând o examinare de „transfer”. În principiu prevederea este corectă, cu condiţia asigurării seriozităţii şi corectitudinii acestor examinări de „transfer”.

Problema apare cu examenul de Bacalaureat. Toţi elevii, şi cei care fac şcoala profesională vor putea susţine examenul de Bacalaureat, cu aceleaşi probe pe care le dau elevii de la toate celelalte filiere.

Acest nou bacalaureat, format din aceleaşi examene pentru toţi liceenii, indiferent de profil, nu va restricţiona accesul la facultate, a precizat consilierul prezidenţial.

Mare mirare, mare. Liceul şi Şcoala profesională reprezintă etape de preprofesionalizare în viaţa tinerilor. Filierele de la liceu şi Şcoala profesională sunt trasee educaţionale distincte, pe care elevii le agreează, funcţie de înclinaţii, talente şi personalitate. Ei învaţă în liceu discipline distincte, funcţie de filieră şi profil, şi au o pregătire de viitor muncitor calificat la Şcoala profesională. Cum să dea toţi aceleaşi examene, indiferent de profil, dacă pregătirea lor în şcoală a fost diferită? Este total neclară această prevedere a proiectului RE. Oricum, nu se poate aplica mai devreme de 5 ani, pentru elevi care intră la liceu în anul şcolar 2022-2023.

Într-o declaraţie consemnată pe edupedu.ro, se pare că dna Ligia Deca ar fi declarat:

La final, şi elevii care fac şcoala profesională vor putea susţine examenul de Bacalaureat, cu aceleaşi probe pe care le dau elevii de la toate celelalte filiere.

Adică elevii care fac Şcoala Profesională vor da examene cu integrale, diferenţiale, fizică cuantică, teorie literară? Chiar dacă n-au făcut aceste capitole în şcoală? Nu se mai înţelege nimic!

Fişa de sinteză spune şi ea:

Bacalaureatul evaluează competenţe şi urmăreşte un profil naţional pe care toţi absolvenţii de liceu trebuie să îl deţină, indiferent de rută. Accentul se pune pe competenţe reale. În urma promovării acestuia, tinerii vor putea accesa programe de studii universitare.

Indiferent de rută. Adică ce să ştie toţi absolvenţii, indiferent de rută? Codul manierelor elegante, cunoştinţe de legislaţie, financiare, sau ce?

Concret, bacalaureatul va fi format din testări transdisciplinare, pe model PISA, bazate pe competenţe, a declarat Ligia Deca.

Aici punem căruţa înaintea cailor. N-ar trebui să înveţe elevii, mai întâi, patru ani după o programă alcătuită pe principiile testelor PISA, adică aplicativ-practică şi transdisciplinară, şi abia apoi să dea Bacalaureatul pe model PISA? Aşa spune logica curentă, nu şi dna Ligia Deca. Şi oricum, testările acestea transdisciplinare, prevăzute şi în Legea Educaţiei Naţionale,  se aplică în mod egal doar la absolvenţii de gimnaziu, nu şi de liceu.

În alte ţări Bacalaureatul se dă diferenţiat, pe filiere şi profile

În Franţa, există trei tipuri de bacalaureat: cel general, prin care elevii se pot orienta către studii superioare, cel tehnologic, ce permite integrarea în câmpul muncii sau continuarea studiilor superioare şi cel profesional, în urma căruia cei mai mulţi candidaţi ajung repede să lucreze.

Bacalaureat general este şi el diferenţiat. Acesta cuprinde specializările: literară (Bac L), ştiinţifică (Bac S) şi economic şi socială (Bac ES).

Şi în Germania, Spania, şi în multe alte ţări se dă Bacalaureat diferentat. Cum să dăm noi un Bacalaureat cu aceleaşi probe?

Presupun că este o lipsă de comunicare şi explicaţii suplimentare de la cei care gestionează programul România Educată, aşa că asteptăm lămuriri suplimentare.