Şpagă în educaţie: bani şi băutură

Liceenii s-au destăinuit la o dezbatere din programul „Tineri împotriva corupţiei“, organizată de autorităţi şi Asociaţia Pro Democraţia. Florile şi cadourile de sărbători sunt la limita între mită şi un gest frumos. Unele cadre didactice sunt „sensibile“ la daruri mici, altele preferă cadouri de sute de euro.

„Nu am dat nicodată şpagă. Am avut probleme la şcoală tocmai pentru că nu am făcut asta. Am avut un profesor căruia nu i-am dus şpagă şi mi-a făcut zile negre. Ceilalţi colegi i-au dat şi au trecut, cu note bune şi fără absenţe. Şpaga nu era mare: un cadou, o sticlă de ceva. Dar nu am fost de acord cu practica asta şi m-a lăsat corigent. Aşa a trebuit să repet anul", este mărturia unui elev la un liceu din Bucureşti care a simţit pe propria piele valoarea şpăgii tradusă în note.

Tocmai pentru a preveni astfel de incidente şi pentru a-i face conştienţi pe tineri că „mita" este un lucru rău, Asociaţia Pro Democraţia, împreună cu Direcţia Generală Anticorupţie au implementat proiectul „Tineri împotriva corupţiei", în care liceenii vor afla direct de la autorităţi cum trebuie să procedeze dacă sunt martori la un act de corupţie. O astfel de dezbatere a avut loc săptămâna trecută la Liceul „Nicolae Tonitza" din Bucureşti.

Mărţişorul nu e mită

Elevii de la „Tonitza“ au luat lecţii anticorupţie  Foto: Cătălina Toma

Tinerilor li s-a explicat că un gest frumos de 1 sau 8 martie nu înseamnă un act de corupţie. În schimb, dacă buchetul de flori este dat cu intenţia de a primi o notă bună, iar profesorul „se lasă sensibilizat", atunci poate fi vorba de mită. „Mita nu înseamnă numai bani. Trebuie să ştiţi că pentru orice sumă de bani trebuie să primiţi chitanţă", este mesajul transmis de procurori elevilor.

„Am auzit de mită în spital, la vamă, la Bac, când faci Inspecţia Tehnică la maşină, când te prinde controlorul fără bilet, când dai examenul pentru carnetul de şofer", înşiră un elev toate situaţiile în care a auzit de termenul de corupţie. „Cam peste se poate da şpagă", adaugă un coleg. „50% din cei care iau Bacul îl iau pe bani", este de părere altul. „Odată am avut o problemă cu o profesoară la şcoală. I-am dus o mică atenţie şi aşa am putut să trec la materia respectivă", se destăinuie o elevă.

Legislaţie greoaie

Tinerii au venit şi cu propuneri pentru a îmbunătăţi legislaţia. „Ar fi bine să fie rescrisă, eventual de un scriitor. Eu mă chinuiesc să învăţ legislaţia rutieră. Dacă ar fi scrisă mai pe înţelesul tuturor, ar fi mai uşor de învăţat şi nu s-ar mai da şpagă pentru a lua examenul auto", argumentează Costin, elev în clasa a XI-a.

Reprezentanţii DGA le-au arătat tinerilor imagini de la mai multe acţiuni în flagrant pentru infracţiuni de luare şi dare de mită. „Dacă azi sunt opriţi, prin informare, să săvârşească o faptă de corupţie, mâine ei vor acţiona ca şi noi împotriva celor care săvârşesc o faptă de corupţie. Cred că tinerii înţeleg că implicarea lor în sesizarea faptelor de corupţie este foarte importantă.

Ei văd filmuleţele şi în mod cert îşi dau seama că dacă săvârşesc o astfel de faptă ajung la puşcărie", declară Costela Hoştinar, şeful compartimentului de prevenire în Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti.

După dezbatere, elevii au prins curaj şi au început să povestească despre cazurile de corupţie din şcoli. Bac-ul este pe primul loc în topul activităţilor şcolare cu cele mai multe infracţiuni, cred liceeni. „La Bac, elevii strâng cam 50 de lei fiecare pentru comisie. Fiecare pune cât vrea, dar în general cam asta este suma. Se stabileşte dinainte cine se duce la profesor cu banii.

Mita se pune de obicei în pachetul de şerveţele sau în cel de ţigări. Unii profesori de la supraveghere dau de înţeles că primesc bani. Alţii dau banii înapoi, dar te lasă să copiezi", povesteşte Costin (19 ani), elev în clasa a XI-a la un liceu din Bucureşti.

Profesorii au nevoie de mai multă „atenţie" şi în perioada corigenţelor. Dacă unii se mulţumesc cu „o sticlă de ceva", alţi dascăli închid ochii doar pe sume cu mai multe zerouri.

Corigenţă de 1.500 de lei

 „De exemplu, nişte prieteni de la un alt liceu «au rămas» la o materie. Au venit cu un buchet de flori, un cadou, o atenţie şi au scăpat sau se duc la meditaţii şi aşa au note bune şi la ore. Chiar dacă nu învaţă la meditaţii, au note bune la şcoală. Sumele depind de materie: şpăgile cele mai mari se dau la matematică, română, istorie, în funcţie de profilul liceului. Am avut o cunoştinţă care a dat 15 milioane de lei vechi pentru a primi o notă de trecere.  Mai sunt unii care nu au note bune pentru a intra liceu şi apoi dau şpagă directoarei şi intră unde vor prin transfer în următorul an", mărturiseşte Georgiana, elevă la Liceul „Nicolae Tonitza" din Bucureşti.

Tehnicile de primire a mitei sunt bine-cunoscute în colectiv. Elevii află din zvonurile care circulă prin liceu care sunt profesorii cu predispoziţie la şpagă şi ce atenţii preferă. „Profesorii care iau mită lasă de înţeles că primesc sau lansează zvonul printr-un elev", povesteşte tânăra. Părinţii sunt şi ei în temă cu mita de la şcoală, că doar „banii de la ei vin?", se întreabă Diana, o elevă în vârstă de 17 ani. Nu toţi elevii sunt însă dispuşi să cheltuiască salariile părinţilor pe şpăgi şi preferă să se bazeze pe propriile cunoştinţe: „Dacă eşti capabil şi ştii că eşti pregătit, de ce să dai şpagă pentru un examen unor oameni care vor doar să scoată nişte bani", spune Diana.

Persoanele care sunt martore la un act de corupţie pot sesiza autorităţile la Telverde anticorupţie 0800 806 806 linie telefonică gratuită din orice reţea sau la adresele de e-mail a Serviciilor Teritoriale Anticorupţie din fiecare judeţ, informaţii postate şi pe site-ul www.tinericorecti.ro. 

Tinerii pot sesiza actele de corupţie la Telverde 0800 806 806

"Au venit cu un buchet de flori, un cadou, o atenţie şi au scăpat sau se duc la meditaţii şi aşa au note bune şi la ore."
Georgiana
elevă

"La Bac, elevii strâng cam 50 de lei fiecare pentru comisie. Mita se pune de obicei în pachetul de şerveţele sau în cel de ţigări."
Costin
elev

Elevii silitori se simt dezavantajaţi de colegii care „dau darul"

Profesorii de la Grupul Şcolar din Podu Turcului au încheiat Bac-ul în arest

Direcţia Generală Anticorupţie a întocmit în anul 2010 trei rechizitorii privind fraudarea examenului de Bacalaureat şi unul privind examenul de licenţă.Astfel au fost trimise în judecată 145 de persoane dintre care 23 de cadre didactice ( din care doi profesori universitari, şapte directori, un inspector şcolar general, preşedinţi de comisie sau profesori examinatori). Celebru în istorie va rămâne poate cazul de la Podu Turcului, judeţul Bacău, în care au fost trimişi în judecată 95 de inculpaţi, cinci profesori şi doi directori pentru mită la Bac în valoare de 130.000 de lei.

Restul de 122 inculpaţi sunt candidaţi la examene sau persoane care au intervenit în susţinerea intereselor acestora (părinţi, prieteni). În plus, faţă de alte 214 persoane implicate în actele de corupţie şi în fraudarea examenelor, în majoritate lor candidaţi, au fost iertate de puşcărie, după ce au ales să denunţe infracţiunile de corupţie.

500 de euro şi iei Bacul

Şpaga totală în cele patru dosare de corupţie din educaţie a fost de aproape 150.000 de euro. Astfel, potrivit procurorilor, un examen de licenţă a costat în jur de 1.500 de euro, 100 de euro proba de sport la Bac, aproape 350 de euro o probă scrisă sau 500 pentru tot examenul de Bacalaureat. „În cazul fraudei de la examenul de licenţă, în urma recorectării lucrărilor de către comisia numită de Ministerul Educaţiei, s-au constatat diferenţe semnificative, notele fiind mai mici cu 3,50 şi până la 7,77, faţă de cele acordate iniţial, astfel încât niciunul dintre studenţii suspectaţi că au dat mită profesorului examinator şi care au primit iniţial note între 8 şi 9,50 nu ar fi obţinut în mod corect notă de promovare", se arată în raportului de activitate pe 2010 al DNA.

„Corupţia în domeniul învăţământului, public sau privat, este de natură să submineze încrederea publică în valoarea diplomelor obţinute şi devine un obstacol pentru realizarea rolului educaţiei în împărtăşirea valorilor etice şi de comportament. Nu trebuie neglijat nici faptul că favorizarea unor candidaţi îi defavorizează implicit pe cei care promovează examenele pe merit şi ale căror rezultate sunt puse în umbră de suspiciunile care planează asupra întregului sistem", concluzionează procurorii anticorupţie.

150.000 de euro au însumat şpăgile din cele patru dosare de corupţie deschise în 2010 împotriva profesorilor examinatori de la Bac.