Ungaria se îndreaptă către noi măsuri de austeritate

Guvernul lui Viktor Orban format în 2010, când Mihaly Varga ocupa funcţia de vicepreşedinte a partidului FOTO: Mediafax

Guvernul ungar a cedat presiunilor exercitate de instituţiile financiare internaţionale (IFI) şi  avertizărilor pieţelor şi a decis să amâne votul programat săptămâna viitoare pentru rectificarea proiectului bugetar. De asemenea, votul final pentru bugetul pe anul 2013 a fost amânat, creând o oportunitate pentru redresarea bugetului, care în prezent se află pe nisipuri mişcătoare.

Executivul de la Budapesta nu a renunţat la niciun aspect propus în proiectul de lege, de exemplu îşi menţine poziţia privind prognozele macroeconomice excesiv de optimiste. Chiar şi cu perspectivele de creştere preconizate de guvern, tot mai este o „gaură“ de câteva sute de miliarde de forinţi în buget. Acest fapt ar putea cât de curând cauza un nou pachet de măsuri de austeritate, informează publicaţia maghiară „Portofolio“. 

Mihály Varga, politicianul ungar ce a participat la negocieri, a solicitat luni, cu ocazia reuniunii partidelor aflate la guvernare, amânarea votului privind propunerile de rectificare bugetară pe 2013 programate pentru a doua zi.

Acest lucru este necesar pentru că modificările asupra proiectului de lege a bugetului care vor fi aplicate ar trebui să ia în considerare şi cererile IFI.  

Cu siguranţă Fondul Monetar Internaţional sau instituţiile Uniunii Europene vor avea anumite cerinţe.  

„Din 2013 vor fi necesare măsuri suplimentare de austeritate pentru a asigura atingerea obiectivului de deficit al guvernului şi pentru a determina o traiectorie descendentă a datoriei publice“, au declarat într-un comunicat membrii misiunilor FMI şi UE după prima rundă de negocieri cu privire la condiţiile împrumutului acordat Ungariei. 

IFI preconizează un deficit de aproximativ două miliarde de euro pentru bugetul din 2013, potrivit unei surse anonime.  

Riscuri privind creşterea economică

Oficialii guvernamentali insistă pe scenariile macroeconomice înaintate în iulie, chiar dacă aceştia par extrem de optimişti în comparaţie cu aşteptările pieţei. Ei îşi menţin estimarea potrivit căreia economia ungară va creşte cu 1,6% anul viitor. Mai mult, ministrul de Finanţe consideră că există posibilitatea ca avansul Produsul Intern Brut (PIB) să ajungă până la 2% ca rezultat al impactului macroeconomic favorabil al proiectului de acţiune pentru protejarea locurilor de muncă. Programul ar îmbunătăţi şi mai mult balanţa bugetară, iar analiştii sunt de părere că producţia economică va creşte cu 0,8% în 2013. 

Riscuri de cheltuieli

Pe lângă riscurile care planează asupra creşterii economice mai există şi alte motive de îngrijorare din actuala versiune a proiectului bugetar:

• Guvernul nu impune taxa pe tranzacţii financiare (TTF) asupra băncii centrale (NBH) dacă vrea să ajungă la un acord cu IFI. Statul ar fi urmat să încaseze aproximativ 408 milioane de euro dacă taxa se aplica şi băncii centrale.
• Nu sunt menţionate măsuri specifice care să susţină eficientizarea în ceea ce priveşte colectarea de impozite şi care să genereze venituri suplimentare în valoare de 563 milioane de euro. Consiliul Fiscal a subliniat de mai multe ori acest risc. 
• Prognoza guvernului privind reducerea cu 352 de milioane de euro a cheltuielilor cu dobânzile generată de încheierea unui acord cu FMI pare, de asemenea, exagerată comparativ cu obiectivul iniţial pentru anul viitor. 
• În iulie, membrii Parlamentului au aprobat rectificări pentru proiectul bugetar care se bazau pe  fonduri suplimentare colectate din eventuala creşterea a TVA. Fondurile obţinute astfel urmau să fie folosite pentru a acoperi anumite cheltuieli în valoare de 52 milioane de euro.
• Vinerea trecută, oficialii guvernamentali au recunoscut că proiectul bugetar pentru 2013 nu include şi cheltuielile aferente pentru implementarea noului sistem online de colectare a taxelor. Potrivit decretului, 147 milioane de euro ar trebui folosiţi pentru stabilirea acestui sistem.
•  De asemenea, sunt şi alte incertitudini cu privire la impactul acestui sistem în instituţiile municipale, asupra taxelor şi asupra reducerii subvenţiilor guvernamentale acordate autorităţilor locale. Potrivit proiectului iniţial, municipalităţile vor primi două miliarde de euro de la bugetul central de stat, care reprezintă doar 61% din obiectivul pe anul acesta.
• Statul ar putea decide reducerea TVA la alimentele de bază, ceea ce ar priva bugetul de venituri în valoare de 210 de milioane de euro în 2013. 

Aceste riscuri se alătură deficitului bugetar estimat deja, în valoare de aproximativ două miliarde de euro. Astfel, guvernul ar trebui să propună un pachet de măsuri care ar acoperi această „gaură“ din buget dacă are de gând să răspundă acceptabil grijilor instituţiilor financiare internaţionale şi să ofere asigurări jucătorilor de pe pieţe. 

Pasul zero a fost deja făcut prin confirmarea guvernului că proiectul legii bugetului trebuie să fie modificat. Primul pas va fi cel mai greu, pentru că pachetul ar putea conţine unele măsuri care nu se bucură de popularitate. Varga a precizat la începutul săptămânii că guvernul ar avea „propuneri diferite“ care nu afectează direct populaţia.