În privinţa impactului creşterii economice asupra bunăstării românilor au fost nenumărate situaţii în care am auzit cum creşterea sărăceşte. Adică degeaba aplici politici de creştere a salariilor pensiilor, prestaţii sociale s.a. dacă ele nu conduc la mărirea puterii de cumpărare şi nu ajung exact către grupurile cele mai vulnerabile.

Pentru perioada 2017-2020, în viziunea macroeconomică am folosit strategia #wageledgrowth (despre care am mai scris), pachet de politici de creştere a veniturilor ce presupune mărirea ponderii alocate remunerării forţei de muncă din beneficiile creşterii economice. Mai mult, alocarea unor sume mai consistente pentru prestaţiile sociale pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă.

În 2017 implementarea strategiei #wageledgrowth a început şi va continua în 2018 şi următorii doi ani. Astfel, masa salarială (remunerarea salariaţilor) a crescut în 2017 cu 50 miliarde lei faţă de 2016 iar în 2018 va creşte cu 36 miliarde lei faţă de 2017. De la 34% din PIB în 2016, remunerarea salariaţilor va ajunge la 37,1% din PIB în 2018 şi se estimează să ajungă la 40% din PIB în 2021, aproape de media europeană.

Astfel, din tabelul de mai sus se poate observa creşterea consistentă a puterii de cumpărare a câştigului salarial anul trecut - plus 14,5%, de trei ori mai mult faţă de media ultimilor 10 ani. Tot în 2017, puterea de cumpărare a pensiei medii de asigurări sociale de stat a crescut cu 11,3% faţă de 2016. Şi în 2018 şi următorii doi creşterea puterii de cumpărare va continua.

Este şi un dar. Consider că ar trebui acceptate acuzele potrivit cărora fructele creşterii economice nu au fost distribuite echitabil. O creştere a veniturilor cu acelaşi procent pentru toţi nu este de natură să reducă polarizarea acestora după cum se vede şi din evoluţia indicatorului Gini. Aici trebuie corectat.

Sigur, pot şi cauze legate de deficienţele de metodologie ale acestui indicator - le regăsiţi în literatura de specialitate - dar este necesar să convenim că principala cauză a evoluţiei nefavorabile la acest indicator o reprezintă lipsa de progresivitate în taxare şi lipsa aplicării unor politici diferenţiate de creştere a veniturilor.

Ce nu trebuie acceptat însă este faptul că politicile publice aplicate în ultimul an şi jumătate au condus la deteriorarea indicatorilor de progres social s.a. Este fals şi voi argumenta în continuare cu date statistice oficiale Eurostat.

Şi prin politicile #wageledgrowth (de tip creşterea veniturilor şi a puterii de cumpărare) s-a reuşit scoaterea a 695.000 de români din risc de sărăcie şi excluziune socială şi a 876.000 de români din sărăcie severă (deprivare materială severă). Este cea mai mare scădere din UE, conform Eurostat.


În literatura de specialitate, o acurateţe mai mare pentru a analiza evoluţia sărăciei o are dinamica indicatorului indivizi aflaţi în stare de deprivare materială severă mai degrabă decât indivizi aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială.

În opinia mea - şi cred că suntem de acord cu toţii - cea mai bună formă de protecţie socială este un loc de muncă stabil, plătit decent. Ultimele date statistice oficiale INS/Eurostat indică faptul că în februarie 2018 România a atins 4,9 milioane salariaţi, maximul din ultimii 20 de ani. În 2017 s-au creat 118.000 de noi locuri de muncă stabile în economie (cu normă întreagă) iar în primele două luni efectivul salariaţilor s-a mărit cu 52.000.

Situaţia persoanelor ocupate care se află totuşi în risc de sărăcie (adică lucrează dar cu toate acestea sunt sub pragul de sărăcie) s-a îmbunătăţit deşi România rămâne de departe pe primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.

Astfel, calculată pentru persoane ocupate cu vârsta de peste 18 ani, rata in-work at-risk-of-poverty în România a scăzut la un nivel minim pentru perioada ultimilor 10 ani, de 17,2% chiar mai redus şi faţă de 2008.

Am dorit să analizez şi modul în care a funcţionat liftul social - ponderea persoanelor care au trecut într-o decilă de venit superioară la un an, doi sau trei ani însă nu există date disponibile pentru anul 2017.

În sfârşit, ideea că a crescut sărăcia în timpul aplicării #wageledgrowth este un mit şi trebuie tratat ca un demers necredibil. Mai mult, tot necredibil este şi mesajul conform cărora românii au pierdut bunăstare şi sunt mult mai descoperiţi la eventuale crize ce pot apărea în viitorul îndepărtat. Din contră, plusul de bunăstare conduce la o imunizare mai mare a cetăţenilor pentru a face faţă oricăror şocuri ce i-ar putea lovi la nivel personal sau colectiv. Aşadar, viziunea #wageledgrowth a funcţionat şi va avea efecte pozitive în continuare.