Noul Cabinet doreşte alinierea redevenţelor la „media europeană“. Discuţiile recente vizau menţinerea acestora şi introducerea unei suprataxe
0
Noul Cabinet intenţionează să realizeze „alinierea redevenţelor la media europeană“, obiectiv care a fost prezent şi în programul de guvernare al Guvernului USL, deşi, în ultima perioadă, presa a scris că balanţa înclină spre menţinerea sistemului actual de redevenţe şi introducerea unei noi suprataxe pe profit.
Astfel, programul de guvernare menţionează, la direcţiile de acţiune din cadrul capitolului „stimularea sectorului privat şi crearea de locuri de muncă“, că „aliniem la media europeană redevenţele încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului“.
Economica.net scria acum două săptămâni că în locul majorării redevenţelor, Executivul analizează impunerea unui nou impozit pe profitul companiilor din sectorul de petrol şi gaze. Această suprataxă ar înlocui trei taxe actuale: „taxa pe stâlp“ - de 1,5% pe an din valoarea brută a activului; taxa de 60% din veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea preţurilor la gaze şi o taxă de 0,5% aplicată pe extracţia ţiţeiului. Această posibilitate a fost evocată şi într-un raport al Erste Research.
Nivelul redevenţelor urmează să fie stabilit de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Ministerul Finanţelor. Experţii statului ar fi descoperit, însă, că nivelul noilor redevenţe ar urma să aibe impact doar asupra exploatărilor viitoare şi nu asupra concesiunilor actuale.
Renegocierea deceniului
Nivelul actual al redevenţelor la petrol şi gaze este situat între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului. Nivelul nu a putut fi renegociat de către autorităţi din cauza contractului de privatizare a Petrom, din 2004, care prevede că nivelul nu se modifică timp de zece ani. Pe de altă parte, Petrom are contracte de concesiune pe 25-30 de ani.
Nivelul mic al redevenţelor a fost în centrul mai multor scandaluri în ultimii ani. Petrom varsă anual din redevenţe în jur de 800 de milioane de lei la buget, în contextul în care a realizat anul trecut un profit net de 1,1 miliarde de euro.
Pe de altă parte, Răzvan Nicolescu, noul ministru delegat pentru Energie, a lucrat din 2008 exact în cadrul Petrom, unde a activat ca director de afaceri publice şi reglementare. În luna noiembrie, Nicolescu declara că România ar putea deveni exportator de gaze naturale din 2019, dacă fiscalitatea nu creşte atât de mult încât să afecteze producţia. El dădea atunci ca exemplu taxa de 1,5% pe construcţii speciale. „Doar două din cele 77 resurse naturale generează la bugetul de stat redevenţe reprezentând 85% din totalul redevenţelor colectate de România. Este vorba de petrol şi gaze. Celelalte resurse, aur, argint, marmură, pietriş, apă minerală etc generează doar 15%“, mai afirma el atunci, potrivit EnergyReport.ro.
Nicolescu a mai fost în perioada 2006-2008 reprezentant al României la Bruxelles pe probleme de energie.
Niţă dorea un nivel de „20-30%“
Redevenţele plătite de către Petrom statului român s-ar putea tripla începând cu anul 2015, de la un nivel mediu de 7,5% din valoarea producţiei până la o medie de 22,5%, potrivit unui raport întocmit de Erste Research în luna decembrie 2013.
O altă variantă, menţionată în prospectul de listare al Romgaz, ar fi creşterea redevenţelor la petrol şi gaze cu 25%-40%.
Constantin Niţă, fost ministru delegat pentru Energie, anunţa la începutul anului trecut că este necesar ca redevenţele pentru producţia de petrol şi gaze să crească şi să ajungă la nivelul din Uniunea Europeană, „undeva la 20%-30%“.
Premierul Victor Ponta anunţa, însă, că ar putea exista şi un „regim stimulativ“, ceea ce înseamnă că gazele de şist şi extracţia din Marea Neagră ar putea beneficia de niveluri mai mici. De asemenea, Ponta a cerut înfiinţarea unui fond în care să se verse redevenţele, pe modelul celui din Norvegia.
Pe lângă Petrom şi Romgaz, de nivelul viitor al redevenţelor depinde şi activitatea altor societăţi.
Exxon şi Petrom au anunţat în 2012 o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 de miliarde de metri cubi.
De asemenea, Lukoil deţine o serie de zăcăminte în Marea Neagră, Chevron explorează solul în Vaslui şi Dobrogea după gaze de şist, iar Gazprom şi MOL caută hidrocarburi în vestul ţării.
Cât plătesc petroliştii în alte ţări europene
Redevenţa este o taxă percepută companiilor care folosesc resursele din subsol ale statului şi se calculează la valoarea producţiei. Media plătită în ţara noastră pentru petrol şi gaze este în prezent de 7%, însă în statele occidentale aceasta este mult mai mare.
În Marea Britanie, statul aplică o taxă pe veniturile din petrol de 50%, plus o taxă suplimentară de 32%. Există, însă, un sistem de deduceri care fac ca, efectiv, taxarea să fie la 15%, potrivit unui studiu din luna septembrie al PricewaterhouseCoopers.
În Danemarca, există o taxă nominală de 52%, însă nivelul efectiv este 18%.
În fine, în Italia - stat cu care ne asemănăm datorită structurii zăcămintelor, cu un grad de epuizare ridicat- grupul petrolier Eni a plătit în 2012 o redevenţă de 8%. Diferenţa o constituie faptul că impozitul pe profit este de 27,5% în Italia, la care se adaugă o taxă regională de 3,9%. În România, cota unică este de 16%.
Statele arabe folosesc împărţirea producţiei
Dar sistemul cu redevenţe nu este unic. Ţările arabe folosesc împărţirea producţiei, în care investitorul îşi asumă riscurile, iar statul primeşte o cotă parte din producţie după ce compania petrolieră îşi recuperează investiţiile. Statul preia chiar şi 70% din producţia zăcământului, în cazul celor foarte mari. Inclusiv Ucraina foloseşte acest sistem. Un al treilea mare sistem este cel bazat pe contracte de servicii, folosit în Mexic şi Iran.
Mai puteţi citi:
Cum va taxa statul exploatările viitoare. Bâlbele Guvernului pot afecta renegocierea cu Petrom.Redevenţele devin un nou călcâi al lui Ahile pentru Guvern, în condiţiile în care majorarea acestora a fost prezentată iniţial ca sursă de creştere a veniturilor la bugetul de stat, dar acum Executivul se vede în imposibilitatea de a aplica noile niveluri pentru acordurile deja aflate în vigoare.
Redevenţele plătite de Romgaz şi Petrom ar putea creşte cu 24-40% pentru concesiunile noi.Redevenţele plătite statului român de către companiile care extrag petrol şi gaze ar putea creşte de anul viitor cu procente situate între 25% şi 40%, se arată în prospectul pregătit pentru listarea Romgaz.
Adrian Vasilescu: Lumea merge spre taxarea mare a resurselor şi a materiilor prime şi neimpozitarea muncii. Următorul model economic post criză nu se va mai baza pe creditare şi se va migra de la vânzare directă la leasing, iar statele vor pune taxe foarte înalte pentru materii prime şi materiale şi vor impozita minim munca, sistem care ar putea fi preluat şi de România, afirmă Adrian Vasilescu.
Care este nivelul corect al redevenţelor la petrol şi gaze. Nivelul încasărilor statului din exploatări este unul dintre motivele pentru care de două săptămâni se protestează faţă de proiectul de la Roşia Montană. Anul viitor însă se prefigurează un scandal şi mai mare, în condiţiile în care în 2014 expiră termenul până la care nivelul redevenţelor la petrol şi gaze nu poate fi modificat. Statul român vrea să le crească „la media europeană”. „Adevărul” vă prezintă care sunt sistemele de taxare în lume.
Se încarcă comentariile...
