Noţiunea de „bacşiş“ nu se regăseşte în manualele de economie, dar apare în legislaţie. Ce spun profesorii universitari despre impozitarea bacşişului

Noţiunea de „bacşiş“ nu se regăseşte în manualele de economie, dar apare în legislaţie. Ce spun profesorii universitari despre impozitarea bacşişului

Orice sumă de bani lăsată în plus, drept recompensă pentru serviciile oferite, va fi impozitată

„Adevărul“ a consultat mai mulţi profesori universitari, specializaţi în monedă, comerţ, economia întreprinderii şi dreptul comerţului, pentru a afla dacă termenul „bacşiş“, introdus recent de Guvern în legislaţie, există în manualele de specialitate şi care este părerea acestora despre măsura impozitării popularului, dar mai puţin ştiinţificului „bacşiş“.

Aşa cum ne-au explicat profesorii universtari, termenul de „bacşiş“ nu se regăseşte în manualele de specialitate, iar măsura impozitării acestei forme de venit este catalogată drept inoportună şi dificil de pus în practică. 
 
În Ordonanţa de Urgenţă 8/2015 a fost introdusă însă definiţia bacşişului, prin acesta înţelegându-se „orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici prevăzuţi la art. 1 alin. (1), precum şi restul dat de vânzator clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar“.
 

Iată ce spun profesorii universitari despre impozitarea bacşişului: 

Bogdan Negrea, profesor universitar doctor, director al Departamentului de Monedă şi Credit din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE)

„Sigur termenul de bacşiş nu apare în niciun manual de Monedă. Etimologic, termenul vine din limba turcă şi are cu totul alte conotaţii. Nu ştiu ca în vreo facultate de economie să se predea această noţiune“, a spus profesorul universitar. 
 
„Ceea ce mi se pare dificil este prelevarea acestui impozit pe bacşiş, trebuie să se stabilească reguli clare. Nu cred că s-a făcut studiu de impact pentru această măsură şi, ca atare, nu ştiu cât se va putea colecta la bugetul statului. Este un fel de frecţie la picior de lemn“, a explicat profesorul Bogdan Negrea. 

Laurenţiu Tăchiciu, profesor universitar doctor, care predă Economia Întreprinderii la Academia de Studii Economice

„Nu ştiu să existe în vreun manual acest termen sau acest concept. Nu am predat niciodată studenţilor această noţiune. Noi ştim de înseamnă, de fapt – o recompensă acordată voluntar ca mulţumire pentru un bun sau serviciu oferit“, a declarat Laurenţiu Tăchiciu. 
 
„Această măsură nu este nici necesară, nici oportună, nu ştiu cât este de aplicabilă. Înţeleg că proprietarii de restaurante o văd aplicabilă, taximetriştii nu. Ea se va aplica însă pentru mai mulţi prestatori de servicii. Pentru stat nu este o măsură bună. Costurile administrării acestei măsuri sunt acoperite din veniturile colectate din aplicarea ei. Nu se potriveşte climatului din România şi nu este nici momentul oportun“, a explicat profesorul de Economia Întreprinderii.

Roxana Sârbu, profesor universitar doctor, predă Merceologie şi Managamentul Calităţii la Academia de Studii Economice

„În domeniul meu, Merceologie şi Managementul Calităţii, nu mă întâlnesc cu acest termen. Nu cred că ai mei colegi care predau Monedă sau Finanţe s-au confruntat, la nivelul cercetărilor cu această noţiune“, a spus Roxana Sârbu.
 
„Bacşişul există de când lumea. Când am fost în Marea Britanie, era trecut pe nota de plată, reprezentând 10%. Nu cred că aici este marea evaziune fiscală sau marea sursă de îmbogăţire pentru că mulţi nu oferă bacşiş sau, dacă oferă, o fac pentru că au fost mulţumiţi de un serviciu“, a explicat profesorul.

Carmen Costea, profesor universitar doctor, care predă Comerţ Internaţional la Facultatea de Marketing şi Afaceri Economice Internaţionale din cadrul Universităţii „Spiru Haret“

„Da, există definit bacşişul, apare la definiţia banilor şi formele banilor. Mai apare şi la disciplina Bazele Comerţului. Eu sunt un om care conştientizează şi beneficiile economiei subterane, dar sunt categoric împotriva corupţiei cu tendinţe de spălare a banilor. Accepţiunea de bacşiş este diferită. În Australia, nu există decât în clusterele de restaurante italiene sau greceşti. În Mexic, servirea la restaurant este gratuită, iar ospătarii nu sunt plătiţi deloc. Şi atunci se susţine cu minim 12% din nota de plată. În ţări din Asia, unde costul mâncării este foarte mic comparativ cu gradul de elaborare, acest lucru determină turiştii să lase un bacşiş care ajunge şi la 100%. Populaţia locală nu dă deloc bacşiş. Dar, când mâncarea este 2-3 mâncarea este 2-3 dolari, pentru tine ca turist să laşi 5 dolari nu e nimic. Bacşişul este dat pentru un comerciant care adaugă valoare bunului sau serviciului, în condiţiile în care beneficiezi de ceva suplimentar“, a explicat profesorul universitar. 
 
„Nu am citit exact ordonanţa Guvernului, dar cred că trebuie să plătim impozit pentru orice bani, mi se pare bine să limităm evaziunea fiscală. Ar trebui să punctăm, însă, separat situaţia celor care trăiesc exclusiv pe baza produselor lor. De exemplu, o bătrânică ce are o brazdă de pământ şi vinde flori la colţ de stradă. Trebuie făcută o diferenţă între cei care mă fură la cântar şi cei care doar aşa supravieţuiesc. Ar mai fi o problemă la PFA, la asociaţiile familiale. Spre exemplu, un cizmar nu are cum să justifice exact cantitatea de servicii. Nu se ştie dacă el repară pe zi 3-5-10 perechi de încălţăminte, el plăteşte impozit pe venitul global. De asemenea, mai e o diferenţă: salariul minim pe economie a crescut în ultimii ani, astfel că ajunge la cât ia un asistent universitar, care trebuie să aibă doctorat. Acesta fie că are un singur student, fie că are 300, tot trebuie să ţină cursul. Dar la 300 faci un efort suplimentar şi totuşi nimeni nu-l plăteşte suplimentar. Aşa că e o diferenţă să ai minimul pe economie, dar să trăieşti din bacşiş. Trebuie conştientizată ideea de comerţ modern, în care laşi bacşiş doar dacă beneficiezi de ceva suplimentar“, a mai spus profesorul de Comerţ Internaţional. 

Ordonanţa privind impozitarea bacşişului şi situaţiile în care Fiscul poate amenda firmele care nu o respectă a fost publicată oficial în Monitorul Oficial în data de 28 aprilie.

Actulul normativ vine să reglementeze noţiunea fiscală de bacşiş şi reintroduce registrul de înregistrare a sumelor personale ale salariaţilor, după ce acesta a mai fost în vigoare şi în perioada 2007-2008.
 
„Prin bacşis se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar“, se arată în ordonanţa de urgenţă.
 
Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, acest lucru înseamnând că nu intră în sfera TVA.
 
Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.
 
Suma aferentă bacşişului se justifică prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct. 
 
 De asemenea, operatorii economici utilizatori stabilesc printr-un regulament de ordine interioară dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor, sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor. 
 
Ordonanţa mai precizează şi că regulamentul privind împărţirea banilor din bacşiş se păstrează la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal în vederea prezentării acestuia organelor de control.
 
Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaţilor se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Bacşişul se impozitează cu 16%.
 
De asemenea, se reintroduce registrul în care trebuie declarate sumele deţinute de aceştia la intrarea în programul de lucru, pentru operatorii caselor de marcat fiscale respectiv pentru personalul conex. 
 
La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, angajaţii operatorului economic sunt obligaţi să prezinte sumele de bani aflate asupra lor. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările