Producţia de energie electrică a acoperit 96% din cererea locală în perioada respectivă. Declinul economic cauzat de criza sanitară, o perioadă relativ bună pentru producţia de energie solară şi eoliană, seceta istorică şi funcţionarea la capacitate aproape maximă a reactoarelor de la Cernavodă sunt principalele cauze ale acestor evoluţii.

1) Cererea de energie electrică, neajustată în funcţie de vreme, a scăzut cu 7% în primele şase luni ale anului curent comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cererea de energie electrică a scăzut cu 7.2% în primele 6 luni ale anului curent comparativ cu perioada similară a anului trecut ca urmare a măsurilor de combatere a crizei sanitare generată de pandemia COVID-19 (Fig. 1). Scăderea înregistrată în România este aceeaşi cu declinul mediu al cererii de energie electrică în UE-27, 7% (sursa). Declinul relativ al cererii observat în România este printre cel mai mare observat în Uniunea Europeană, unde Italia a înregistrat cea mai mare scădere, 11%, urmată de Franţa, 8%. Scăderea cererii a fost de 4% atât în Ungaria cât şi în Bulgaria.

Evoluţia scăderii cererii de energie electrică arată o creştere accentuată începând cu luna martie când a fost instituită carantina şi continuând până în iunie, după ce cea mai mare parte a restricţiilor a fost eleminată. Declinul cererii de energie electrică din România marchează un declin mai semnificativ al cererii agregate din economie care pare să devină relativ independent faţă de măsurile locale de combatere a crizei sanitare.
 
2) Preţurile energiei electrice pe piaţa zilei următoare (PZU) au scăzut de la 228 RON/MWh în 2019 la 163 RON/MWh, echivalentul a 29%, datorită scăderii cererii şi a creşterii producţiei de energie din surse regenerabile variabile, eoliene şi solare.
 
Scăderile preţurilor spot ale energiei electrice vin în contextul în care producţia de energie electrică din surse hidro a scăzut deoarece România este lovită de o seceta record în ultima sută de ani (Bloomberg, 2020), iar un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă a fost oprit începând cu 20 iunie.
 
Implicaţiile preţurilor scăzute la energia electrică sunt negative pentru majoritatea participanţilor din sector. Producătorii de energie regenerabilă îşi văd o parte din certificatele verzi asociate producţiei de electricitate la risc de a fi nelichide anul acesta datorită scăderii cererii. Noile proiecte de energie regenerabilă bazate exclusiv pe preţurile pieţei sunt amânate sine die datorită preţurilor scăzute şi a incertitudinii economice. Finalmente, consumatorii medii şi mari par a fi singurii beneficiari ai situaţiei prezente deoarece noile contracte se fac la preţuri semnificativ mai scăzute faţă de anul 2019.
 
3) Producţia de electricitate a scăzut cu 12% în prima jumătate anului relativ cu perioada similară a anului trecut.

Continuare pe Medium