ANALIZĂ Românii se întorc către construcţii şi consum. Efectele şi riscurile revenirii la comportamentul dinainte de criză

ANALIZĂ Românii se întorc către construcţii şi consum. Efectele şi riscurile revenirii la comportamentul dinainte de criză

Populaţia s-a întors la cumpărături, crescând vânzările comercianţilor cu aproape 5% în primul semestru

Comerţul cu amănuntul, construcţiile şi importurile, care scădeau dramatic în perioada 2009-2011 sunt acum în creştere, dar banii investiţi în economie, mai ales de către stat, au ajuns la cote minime în 2015.

Sectoarele de activitate care depind de consumul intern al populaţiei şi firmelor - comerţul intern şi extern, dar şi construcţiile - sunt din nou motoarele de creştere a economiei, după o lungă perioadă de scăderi şi stagnări ce a debutat odată cu criza din 2009.

Datele oficiale centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în primul semestru din acest an, când Produsul Intern Brut a crescut cu 3,7%, sectorul de construcţii a avansat cu peste 10%, comerţul cu amănuntul a urcat cu aproape 5%, producţia industrială - cu 2,3% şi importurile - cu 3,6%, ceea ce înseamnă că motoarele economiei funcţionează din nou pe baza cererii interne.

Reamintim că în aceeaşi perioadă - primul semestru - din 2009, când criza a debutat cu o scădere a PIB de 7,6%, în construcţii se consemna un minus de 8,6%, în comerţ - de aproape 10% şi în industrie - de aproape 11%, iar la importuri am avut o adevărată prăbuşire: -26,8%.

Şi consumul de energie a crescut, de la 29,4 miliarde KWh în primul semestru din 2009 la 31,9 miliarde KWh în aceeaşi perioadă din 2015.

Vestea proastă este că în primul semestru din acest an investiţiile în economia naţională au însumat doar 26,8 miliarde de lei, faţă de 27,1 miliarde de lei în prima jumătate a anului - de criză - 2009.

Iar dacă ne uităm la cheltuielile de capital realizate de Guvern (investiţiile publice), ne putem lua cu mâinile de cap: 0,9 miliarde de lei în primul semestru din 2015, faţă de 7,9 miliarde de lei în aceeaşi perioadă din 2009.

Zero locuri de muncă în plus

Tot din statisticile INS mai reiese că la finele primului semestru din 2009 efectivul de salariaţi era de 4,55 de milioane de persoane, pentru ca la aceeaşi dată (30 iunie) din 2015 să fie tot de 4,55 de milioane de persoane.

Pentru comparaţie, în anul 2008 esra consemnat un efectiv de salariaţi de 4,82 milioane de persoane. Altfel spus, România a recuperat o bună parte din reculul economic suferit în anii crizei, dar n-a adăugat nimic la numărul de locuri de muncă pierdute din cauza recesiunii.

Chiar şi aşa, productivitatea muncii în industrie este acum cu 0,5% mai mică, pe când în 2009 consemnase o creştere de 3,7%, mai arată datele INS.

Atenţie la riscul de supraîncălzire!

Când investiţiile într-o economie sunt reduse, scade şi potenţialul acesteia, iar dacă pe acest fond creşte consumul (lucru care se întâmplă, din nou, şi pe la noi), acea economie se supraîncălzeşte.

Şi supraîncălzirea dă peste cap toţi indicatorii de stabilitate, transformând creşterea economică într-un fenomen nociv: importurile trebuie să crească, iar inflaţia o ia din nou în sus, pentru că producţia internă - nefiind susţinută de investiţii - nu mai face faţă cererii.

Ei bine, în acest an deja au fost semnalate fenomene specifice supraîncălzirii, şi recent grupul financiar Erste - proprietarul BCR - a lansat chiar un avertisment în acest sens.

„Economia  prezintă un risc de supraîncălzire alimentat de relaxarea fiscală care ar putea mări consumul intern peste pragul potenţial“, au arătat autorii unui studiu al grupului austriac.

Erste Group a majorat estimarea referitoare la creşterea consumului privat din România în 2016 cu 1,1 puncte, la 4,5%, ca efect al pachetului de măsuri din noul Cod Fiscal.

Potrivit unei analize a Erste Group aferentă perioadei 2016-2019, referitoare la oportunităţile şi riscurile la care este expusă economia României ca urmare a relaxării politicii fiscale, consumul privat va creşte cu 4,6% în 2017, 4,4% în 2018 şi cu 4,2% în 2019%.

Practic, ceea ce se întâmplă acum seamănă întrucâtva cu ce a fost în 2006-2008, doar că nu creditarea susţine consumul, ci chiar avansul puterii de cumpărare, generat de scăderea taxelor.


Comerţ: avem cea mai mare creştere din UE

Volumul comerţului cu amănuntul în România a crescut cu 9,6% în luna iulie 2015, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, aceasta fiind cea mare creştere în ritm anual înregistrată de o ţară membră a Uniunii Europene, arată datele publicate joi de Eurostat.

În zona euro, comerţul cu amănuntul a crescut cu 2,7% în ritm anual, în timp ce în UE s-a înregistrat un avans de 3,3%.

Comerţul cu amănuntul în UE 28 a fost influenţat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 4,1%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi ţigări s-au majorat cu 2,1% iar vânzările de combustibili au crescut cu 1,5%.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: