ANALIZĂ Bombele energetice încep să explodeze în mâinile lui Gerea

Minerii din Valea Jiului şi din bazinul Olteniei se află în faţa unor concedieri masive  FOTO Mediafax

Problemele lăsate nerezolvate în sectorul energetic devin bombe cu ceas pentru Andrei Gerea, ministrul Energiei. În ultimele săptămâni, proteste au izbucnit la Compania Naţională a Uraniului, la RAAN şi la Complexul Energetic Oltenia.

Tratate până acum de către autorităţi cu indiferenţă sau incompetenţă, „bombele“ din domeniul energetic încep să explodeze una după alta, ministrul de resort, Andrei Gerea, având acum de rezolvat mai multe crize concomitent.

De la protestele minerilor de la Compania Naţională a Uraniului (CNU) din judeţul Suceava, la protestele angajaţilor de la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) de la Drobeta-Turnu Severin şi până la mitingurile realizate la Târgu Jiu de către minerii din cadrul Complexului Energetic Oltenia, problemele se acumulează pe zi ce trece. 

La toate acestea se adaugă şi situaţia ELCEN, care aprovizionează cu apă caldă şi căldură Bucureştiul, după ce ieri Gabriel Ignat, şeful producătorului de energie electrică şi termică, şi-a anunţat demisia. Săptămâna trecută, Ignat trăgea un semnal de alarmă, el afirmând că societatea este pe cale să rămână fără finanţare, în condiţiile în care băncile nu mai acordă companiei credite. Acest lucru survine ca urmare a incertitudinii privind fuziunea cu RADET, principalul său datornic.

Proteste la mina de la Crucea

Minerii de la exploatarea de uraniu Crucea, din judeţul Suceava, au continuat şi ieri protestul în subteran, pentru a treia zi consecutiv, aceştia fiind nemulţumiţi de salariile mici. Anterior, în data de 30 ianuarie, după o altă săptămână de proteste, minerii au semnat un protocol cu Ministerul Energiei, în care se prevedea o nouă formulă de calcul pentru angajaţii din subteran şi pentru cei de la staţiile de preparare, în aşa fel încât minerii să beneficieze de creşterea veniturilor începând cu 1 februarie 2015. 

Numai că societatea de stat nu a putut să ofere majorarea respectivă, argumentând că este necesară o Hotărâre de Guvern, la rectificarea bugetară. În urmă cu două zile, ministrul Andrei Gerea a anunţat că statul poate oferi o majorare de 300 de lei lunar, ceea ce ar fi „aproape“ de revendicările minerilor, care ar însuma 400 de lei.

Marţi şi-au dat demisia atât Ioan Moraru, directorul Companiei Naţionale a Uraniului, cât şi şeful sucursalei Suceava. Minerii, însă, nu au fost mulţumiţi şi au continuat protestele. Alături de ei au protestat şi angajaţii de la Feldioara, din judeţul Braşov, unde se află uzina de prelucrare a uraniului, şi ea parte a CNU. 

Exploatarea de la Crucea-Butuşana este singura din care se mai extrage uraniu în România. Acesta este necesar pentru realizarea combustibilului nuclear, folosit în centrala de la Cernavodă. Compania de stat trebuia să fuzioneze de anul trecut cu Nuclearelectrica, singurul ei client către care vinde uraniu, dar proiectul a rămas în coadă de peşte. CNU avea 1.658 de salariaţi în anul 2013, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Finanţelor.  

Miting spontan şi la RAAN

Proteste recente au avut loc şi la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), care produce apă grea pentru centrala de la Cernavodă. Chiar ieri a avut loc un miting spontan, angajaţii fiind nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile şi de incertitudinea privind viitorul companiei. Aceasta este compusă din platformele Romag Prod – unde se produce efectiv apa grea – şi Romag Termo, care deţine termocentrala de la Halânga. Aceasta produce abur industrial pentru Romag Prod, dar livrează şi căldură şi apă caldă în municipiul Drobeta-Turnu Severin.

Peste 700 de angajaţi ai RAAN au participat şi joi, 26 februarie, la un marş de protest în Turnu Severin, blocând o stradă din faţa Prefecturii Mehedinţi, ei cerând Guvernului protecţie socială şi un răspuns clar privind modul în care vor fi închise platformele Romag Prod şi Romag Termo. 

RAAN este în insolvenţă din septembrie 2013. România are deja apa necesară pentru funcţionarea reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă şi ar mai fi necesară doar dacă se realizează şi unităţile 3 şi 4. Însă acest proiect este, la rândul său, blocat într-o stare de incertitudine, având nevoie de mari sume de bani de la buget.

Sindicaliştii afirmă că au adoptat un memorandum cu reprezentanţii ministerului Energiei, privind închiderea controlată a celor două platforme. Acest lucru este necesar deoarece în procesul tehnologic se foloseşte un gaz otrăvitor, hidogenul sulfurat, iar o sistare controlată ar activităţii ar elimina riscul poluării mediului cu hidrogen sulfurat sau cel al producerii unei explozii. Memorandumul ar preciza trei etape de disponibilizări, respectiv 400 de angajaţiîn luna martie, 600 ar urma să plece din aprilie, iar 800 de persoane vor fi disponibilizate până la finele lunii iunie. Potrivit documentului, aceştia ar urma să primească până la şapte salarii compensatorii şi venit de compensare.

Principala problemă a RAAN este că cel mai mare creditor al său este fix grupul care a parazitat cel mai mult activitatea companiei, respectiv grupul de firme Confort, patronat de omul de afaceri Georgică Cornu. Un raport al Corpului de Control arăta că o investiţie din 2010 realizată de RAAN cu această firmă – depozitul de şlam dens, a cărui valoare iniţială era de 172 de milioane de lei în anul 2010 şi a ajuns la 341 de milioane în 2012. Anul trecut, fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, acuza faptul că grupul Confort avea creanţe de 850 de milioane de lei asupra RAAN. Nicolescu a sesizat de mai multe ori Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cu privire la situaţia regiei. 

Statul a vrut să îl schimbe din funcţie pe administratorul judiciar Ion Tudor cu Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

Probleme mari şi la cărbune

Producătorii de energie electrică pe bază de cărbune sunt şi ei o mare problemă pentru ministrul Andrei Gerea. De altfel, problemele de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) şi de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH) au fost una dintre cauzele pentru care Guvernul nu a convenit o scrisoare de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) la ultima misiune de evaluare, încheiată pe 10 februarie. 

Cărbunele este vital pentru România, însă cele două societăţi sunt ineficiente şi au pierderi mari, din cauza scăderii puternice a preţului la energie, ca urmare a afluxului de energie regenerabilă. Mai multe serii de proteste au avut loc săptămânile trecute la Târgu Jiu, peste 4.000 de angajaţi ai CEO cerând demisia managerului privat Laurenţiu Ciurel. Societatea care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari şi Brăila, şi are în prezent 19.000 de angajaţi, putând asigura singură 40% din necesarul de energie electrică al României. Planurile lui Ciurel vizează renunţarea la 3.000 de angajaţi. În jur de o mie vor fi transferaţi către CET Govora odată cu carierele de la Alunu şi Berbeşti.

CEH are peste 4.000 de salariaţi, care activează în cadrul minelor Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan, şi a două termocentrale – Mintia şi Paroşeni, şi a produs în 2013 circa 7% din energia consumată în România.

Disponibilizaţii de la cele două companii vor primi şi ei venituri de completare.

ELCEN se afundă în datorii, la pachet cu RADET

O altă situaţie stringentă este la producătorul de energie electrică şi termică ELCEN, care alimentează Capitala, după ce conducerea companiei a avertizat deja de săptămâna trecută că activitatea companiei începe să nu mai poată fi susţinută operaţional şi nici achiziţia gazelor naturale necesare.

Gabriel Ignat, directorul general al ELCEN, şi-a dat demisia ieri de la conducerea societăţii pentru a administra o firmă privată. El declara săptămâna trecut că băncile nu mai acordă companiei credite din cauza incertitudinilor privind fuziunea cu RADET, regia de distribuţie a energiei termice din Bucureşti. RADET este principalul datornic al ELCEN, către care are de dat aproape 3,6 miliarde de lei. „Am încercat să luăm un credit, dar nu a venit nicio bancă“, afirma Ignat, la o conferinţă de profil de săptămâna trecută. „RADET ne datorează 3,5 miliarde lei, factură la nivel de decembrie 2012. Noi, astăzi, nu putem plăti pe nimeni la zi, suntem la nivelul de noiembrie-decembrie 2014. Nu putem cumpăra gaze nici de la Bursa Română de Mărfuri sau OPCOM ,pentru că acolo se fac plăţi în avans, iar noi nu suntem în postura asta azi“, a completat Ignat. 

Datorii pentru gaze

Datoriile ELCEN către furnizorii de gaze naturale şi servicii conexe se ridică la 315 milioane de lei, din care 125 milioane de lei către Romgaz, 88 milioane de lei către Distrigaz Sud Reţele, 71 milioane de lei către OMV Petrom Gas şi 31 milioane de lei către Transgaz.

ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din ţară, cu o cotă de 40%. Compania asigură şi 4,8% din electricitatea realizată la nivel naţional.

Fuziunea dintre cele două entităţi trebuia să aibă loc încă de anul trecut, dar primarul Capitalei, Sorin Oprescu, anunţând că Guvernul mai are nevoie de o serie de avize, în vreme ce Ministerul Dezvoltării a solicitat plan de dezvoltare şi „matrice de risc“.

Fuziunea nu rezolvă nimic

Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, declara în februarie că fuziunea celor două entităţi nu va rezolva „miraculos“ lucrurile, iar cine îşi imagineză că regia de distribuţie a energiei termice va deveni eficientă în actuala structură îşi face iluzii.

ELCEN şi RADET au fost protagonistele mai multe scandaluri în ultimii ani, cele mai recente fiind circul din luna octombrie 2014 privind sistarea energiei termice în anumite părţi din Bucureşti sau majorarea tarifelor.

ELCEN a înregistrat anul trecut un profit net preliminat de 30 milioane de lei, mai mic cu 41% faţă de câştigul de 51 milioane de lei din 2013. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 19%, de la 1,6 miliarde de lei la 1,9 miliarde de lei.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/complexul-energetic-oltenia" target="_blank">View the story "complexul energetic oltenia" on Storify</a>]