Românii cheltuie cei mai mulți bani pe alimente. Din fiecare 1.000 de lei, 250 se duc pe hrană
0Românii cheltuie pe alimente cei mai mulți bani dintre europeni, din 1.000 de lei, 250 reprezentând cheltuieli cu hrana, potrivit datelor Eurostat.
Specialiștii spun că de vină sunt preţurile mari, raportate la salariile mici, combinate cu risipa de alimente care ne caracterizează.
În 2021, gospodăriile din UE au cheltuit peste 1,035 miliarde de euro (echivalentul a 7,1% din PIB-ul total al UE) pentru „Alimente și băuturi nealcoolice". Aceasta reprezintă o pondere de 14,3% din totalul cheltuielilor gospodăriilor , comparativ cu 2020 cu o pondere de 14,8%.
Conform datelor Eurostat, cele mai mari ponderi pentru cheltuielile cu „Alimente și băuturi nealcoolice” în 2021 au fost înregistrate în: România (24,8%), Lituania (20,4%), Bulgaria (20,1%), Estonia (19,9%), Polonia și Slovacia (ambele 19,6%).
Cele mai mici procente au fost înregistrate în Irlanda (8,3%), Luxemburg (9,0%), Austria (10,9%), Danemarca și Germania (ambele 11,8%).
Comparativ cu 2020, ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriilor pentru alimente a scăzut în toate țările UE, cu excepția Poloniei și Slovaciei, unde a crescut. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia, Lituania și Croația, Estonia și Slovenia.
Aproape 1% din PIB-ul UE este cheltuit pe băuturi alcoolice
În 2021, gospodăriile din UE au cheltuit 128 de miliarde de euro (echivalentul a 0,9% din PIB-ul UE) pe băuturi alcoolice. Aceasta reprezintă 1,8% din cheltuielile lor totale de consum, aceeași pondere procentuală ca în 2020.
Conform datelor furnizate de Eurostat, cele mai mari ponderi ale cheltuielilor totale de consum pentru băuturi alcoolice în 2021 au fost înregistrate în: Letonia (5,0%), Estonia (4,7%), Polonia (3,7%), Lituania și Cehia (ambele 3,6%).
Dimpotrivă, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în : Grecia și Italia (ambele 1,0%), Țările de Jos (1,3%), Spania (1,4%).
Inflația în zona euro a încetinit puțin
Potrivit unei estimări preliminare publicate miercuri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a încetinit la 8,5% în decembrie, de la 9,2% luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decât estimările analiştilor, care mizau pe un nivel al preţurilor de 9%. Este a treia lună consecutivă în care s-a înregistrat o încetinire a preţurilor în zona euro, după ce în octombrie se înregistrase un nivel record, de 10,6% .
Încetinirea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de 17,2% în ianuarie, semnificativ mai mic decât cel de 25,5% înregistrat luna precedentă, în timp ce inflaţia preţurilor la alimente a urcat la 14,1% în ianuarie, de la 13,8% în decembrie.
Situația economiei europene rămâne tensionată
De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească în ianuarie până la 7%, de la 6,9% în decembrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
O altă problemă o reprezintă fiabilitatea datelor. Spre deosebire de alte luni, datele din Germania, cea mai mare economie europeană, lipsesc în ianuarie, iar Eurostat a folosit o estimare bazată pe model. De asemenea, datele din ianuarie sunt predispuse la o volatilitate neobişnuită, din cauza modificărilor de preţ de la începutul anului, susţin economişti.
În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, în frunte fiind Letonia (21,6%), Estonia (18,8%) şi Lituania (18,4%). La polul opus, cea mai redusă creştere a preţurilor se înregistrează în Spania şi Luxemburg (ambele cu 5,8%). În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 6,3% în 2023 şi la 3,4% în 2024.
Se încarcă comentariile...
