Rezerva Federală a SUA: Economia mondială se află într-un moment critic
0Economia mondială se află într-un moment critic, confruntându-se cu un viitor marcat de o creștere lentă, niveluri record ale datoriei publice și o escaladare a tensiunilor geopolitice, potrivit unui studiu recent organizat de Rezerva Federală din Kansas City.
Constatările, discutate în cadrul unei conferințe anuale a Rezervei Federale și citate de jurnaliștii Reuters, subliniază provocările cu multiple fațete reprezentate de invazia rusă în Ucraina, de conflictul în curs de desfășurare între SUA și China și de creșterile slabe și persistente ale productivității.
Economistul-șef al Fondului Monetar Internațional (FMI), Pierre-Olivier Gourinchas, a remarcat că lumea se află acum într-o stare mai fragilă, în condițiile în care multe țări și-au epuizat resursele fiscale în timpul pandemiei, iar acum se confruntă cu fragmentarea geoeconomică, cu tensiuni comerciale și cu o decuplare între Occident și China.
Populații în creștere, economii stagnante
Gourinchas a avertizat că, dacă o parte a lumii rămâne subdezvoltată cu populații mari, acest lucru ar putea duce la presiuni demografice și de migrație enorme. El a sugerat că creșterea globală s-ar putea stabiliza la o tendință de aproximativ 3% pe an, o cifră semnificativ mai mică decât ratele de peste 4% înregistrate în perioada de expansiune economică rapidă din China.
Această rată este considerată de unii economiști ca fiind la limita recesiunii într-o lume în care ar trebui să se poată obține încă câștiguri rapide în țările mari și mai puțin dezvoltate.
Maurice Obstfeld, fost economist-șef al FMI și în prezent membru al Institutului Peterson pentru Economie Internațională din Washington, a remarcat că mediul de creștere globală a devenit foarte dificil. China se luptă cu ceea ce ar putea fi probleme economice cronice, la care se adaugă o populație în scădere. În plus, politicile industriale emergente din SUA și din alte țări conduc la o reordonare a lanțurilor de producție globale, care pot fi mai durabile sau pot servi unor scopuri de securitate națională, dar ar putea fi, de asemenea, mai puțin eficiente.
Creșterea datoriilor ridică îngrijorări globale
Simpozionul a reprezentat una dintre primele încercări majore de evaluare a evoluțiilor economice pe termen lung în urma pandemiei și pe fondul unor noi tensiuni geopolitice. Timp de ani de zile, oficialii au fost preocupați inițial de combaterea COVID-19 în sine, iar apoi au trebuit să se concentreze pe o izbucnire globală a inflației.
Economiștii și factorii de decizie politică prezenți la conferință păreau să fie în consens cu privire la faptul că două tendințe de dinaintea pandemiei, ambele cu implicații asupra creșterii globale, au fost intensificate de criza din domeniul sănătății și de alte evenimente recente.
În primul rând, raportul dintre datoria publică și producția economică mondială a crescut de la 40% la 60% din cauza cheltuielilor pandemice, ceea ce face puțin probabilă o reducere serioasă a datoriei din punct de vedere politic. Serkan Arslanalp, economist la Fondul Monetar Internațional, și Barry Eichengreen, profesor de economie la Universitatea din California, Berkeley, au scris într-o lucrare că implicațiile datoriei publice care este „aici pentru a rămâne” variază în funcție de țară.
Națiunile cu datorii mai mari, dar cu venituri mai mari, cum ar fi SUA, ar putea fi capabile să se descurce în timp, în timp ce națiunile mai mici s-ar putea confrunta cu viitoare crize ale datoriei sau cu constrângeri fiscale obligatorii. La nivel mondial, consecințele ar putea fi grave dacă împrumuturile publice vor deturna capitalurile din țările care au încă populații în creștere și economii mai puțin dezvoltate, a declarat profesorul de economie Eswar Prasad de la Universitatea Cornell.
El a remarcat că acest lucru ne pune într-un cadru sumbru, gândindu-ne la părțile lumii care sunt bogate în forță de muncă, dar sărace în capital. În timp ce populațiile marilor națiuni europene, ale Japoniei, Chinei și SUA îmbătrânesc, unele națiuni africane, precum Nigeria, continuă să crească rapid.
Noile parteneriate comerciale
A doua tendință pre-pandemică care a rezistat și s-a intensificat este o deschidere tot mai mare față de politicile care variază de la tarifele pur și simplu protecționiste impuse de fostul președinte al SUA, Donald Trump, până la eforturile administrației Biden de a direcționa producția de lucruri precum cipurile de calculator înapoi în SUA.
Președintele Consiliului Economic al Casei Albe, Jared Bernstein, a declarat la simpozion că politicile industriale ale administrației Biden nu au fost neapărat înclinate nici în favoarea, nici împotriva unui comerț internațional mai intens, deoarece multe dintre bunurile intermediare necesare pentru fabricarea cipurilor de siliciu, de exemplu, ar fi importate. Bernstein a precizat că, în opinia sa, strategiile urmărite nu implică nici mai mult, nici mai puțin comerț, în pofida unei mari cantități de retorică aprinsă.
Alții prezenți la conferință au remarcat faptul că invazia rusă din Ucraina și divorțul rapid al rețelei electrice europene de energia rusă au dus la fracturarea unuia dintre preceptele cheie care stau la baza răspândirii globalizării: comerțul ar crea parteneriate durabile, dacă nu chiar aliați.
Oportunitățile ratate
Directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului, Ngozi Okonjo-Iweala, a avertizat că, deși pandemia a ridicat probleme rezonabile în ceea ce privește rezistența aprovizionării la nivel mondial, în special în cazul unor produse sensibile precum cele farmaceutice, reordonarea modelele de producție la nivel mondial riscă să ignore oportunități de creștere.
Ea a menționat că, din punct de vedere politic, este de înțeles că este de înțeles să vrei să faci afaceri cu cei care împărtășesc aceleași valori, dar a susținut că strategiile de diversificare ar trebui să aibă în vedere includerea celor care se află la marginea sistemului global. Okonjo-Iweala a evidențiat, de asemenea, potențialul de schimbare a „prietenilor”, făcând referire la tarifele impuse de Trump Europei și la recenta sa sugestie de a impune o taxă pe toate importurile.
În ciuda acestor provocări, unii experți văd potențialul progreselor în domeniul inteligenței artificiale (AI) ca motor al unei productivități mai mari. Cu toate acestea, alții avertizează că daunele potențiale ale acestor tehnologii și dificultatea tot mai mare a inovării ar putea depăși beneficiile. Nela Richardson, economist-șef al companiei de procesare a salariilor ADP, a comparat inovatorul în domeniul IA ChatGPT cu Peloton, menționând că faptul de a avea tehnologia disponibilă nu garantează utilizarea acesteia.
În concluzie, cercetările și discuțiile din cadrul conferinței Federal Reserve au descris o imagine sobră a economiei globale post-pandemice. Printre provocări se numără datoria guvernamentală, tensiunile geopolitice și reordonarea lanțurilor de producție globale. Factorii de decizie politică și economiștii vor trebui să navigheze cu atenție printre aceste provocări pentru a evita exacerbarea problemelor existente și pentru a asigura o creștere sustenabilă în viitor.
Se încarcă comentariile...
