ONU: Datoria publică globală a crescut de peste cinci ori în ultimele două decenii

Datoria publică globală a atins anul trecut nivelul record de 92.000 miliarde de dolari, deoarece guvernele s-au împrumutat ca să contracareze crizele, cum ar fi pandemia, iar povara datoriei se simte acut în ţările în curs de dezvoltare, se arată într-un raport al ONU.

Datoria publică a crescut enorm după perioada pandemiei

Pe plan mondial datoria internă şi externă a urcat de peste cinci ori în ultimele două decenii, depăşind ritmul de creştere al economiei, PIB-ul înregistrând doar o triplare din 2002, conform raportului publicat înaintea reuniunii miniştrilor de Finanţe din G20 (14-18 iulie).

"Pieţele par să nu fie afectate - încă - dar oamenii sunt. Unele din cele mai sărace ţări din lume sunt forţate să aleagă între achitarea datoriilor sau slujirea poporului", le-a spus jurnaliştilor Antonio Guterres, secretarul general al ONU.

Ţările în curs de dezvoltare deţin aproape 30% din datoria publică globală, din care 70% sunt reprezentate de China, India şi Brazilia. 59 de ţări în curs de dezvoltare se confruntă cu un nivel al datoriei ca procent din PIB de peste 60% - un prag care indică un nivel ridicat al datoriei.

"Datoria reprezintă o povară semnificativă pentru ţările în curs de dezvoltare, din cauza accesului limitat la finanţare, a creşterii costurilor de împrumut, a deprecierii valutelor şi a încetinirii creşterii economice", se arată în raport.

Mai mult, arhitectura financiară internaţională a făcut accesul la finanţare pentru ţările în curs de dezvoltare atât inadecvat, cât şi scump, în condiţiile în care plăţile nete ale dobânzilor datoriei depăşesc 10% din venituri în cazul a 50 de economii emergente.

Creditorii multilaterali ar trebui să-şi extindă finanţarea, adoptând măsuri cum ar fi suspendarea temporară a penalităţilor (cum a făcut FMI) şi să sporească accesul la finanţare pentru ţările care se confruntă cu o criză a datoriei, consideră Organizaţia Naţiunilor Unite.

De asemenea, este necesar un mecanism de reeşalonare a datoriei "pentru a rezolva progresele lente înregistrate în cadrul comun G20", se arată în raport, fără a furniza detalii privind modul de funcţionare a mecanismului.

În octombrie 2020, creditorii oficiali şi G20 au adoptat un cadrul comun privind datoriile, obiectivul fiind de a include şi ţările care nu sunt membre ale clubului de la Paris, cum e China, în legislaţia privind atenuarea poverii datoriei.