România riscă să piardă 3,4 miliarde de euro din PNRR. Două reforme majore sunt în continuare în pericol. Când vine decizia Comisiei Europene

România riscă să piardă aproximativ 3,4 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro aferente cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a avertizat vineri că mai multe jaloane sunt în continuare în zona de risc, inclusiv două reforme importante care vizează Agenția Națională de Integritate (ANI) și Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Ministrul Investițiilor, Alexandru-Mihai Ghigiu. Foto: Facebook

Ministrul a anunțat că o decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată 5 este așteptată la finalul săptămânii viitoare, în timp ce evaluarea cererii de plată 6 ar urma să fie încheiată la sfârșitul lunii noiembrie sau în primele zile din decembrie.

„Riscul este ca din două cereri de plată, care însumează 6,4 miliarde de euro, să pierdem undeva în jur de 3,4 miliarde de euro, chiar mai mult de jumătate”, a declarat Alexandru-Mihai Ghigiu pentru Antena 3 CNN.

Potrivit acestuia, discuțiile purtate în ultima săptămână cu reprezentanții Comisiei Europene indică o îmbunătățire a situației în cazul cererii de plată 5. Totuși, o evaluare finală va putea fi făcută abia după comunicarea deciziei oficiale.

Două reforme importante din PNRR, în continuare în zona de risc ridicat

Alexandru-Mihai Ghigiu a precizat că două jaloane importante, referitoare la Legea ANI și la funcționarea AMEPIP, sunt în continuare considerate cu risc ridicat de neîndeplinire. Ambele sunt incluse în cererea de plată 6.

În ceea ce privește jalonul referitor la Agenția Națională de Integritate, ministrul susține că România și-a îndeplinit obligațiile asumate prin PNRR și că autoritățile încearcă să convingă Comisia Europeană de acest lucru.

„Sunt două jaloane foarte mari care sunt considerate reforme, cea referitoare la Legea ANI și cea referitoare la AMEPIP, în care există în continuare risc. Există în continuare un risc ridicat să pierdem sume”, a explicat ministrul.

Acesta a mai spus că reprezentanții Comisiei Europene analizează atât documentele transmise de Guvern, cât și argumentele prezentate de ministerele implicate. Oficialul a susținut că modificările legislative și măsurile adoptate au întărit capacitatea ANI și au urmărit eliminarea posibilităților de evitare a consecințelor unor decizii ale instituției sau ale instanțelor.

„Din punctul nostru de vedere, tehnic, toate obligațiile au fost îndeplinite”, a afirmat Alexandru-Mihai Ghigiu.

România mai poate depune documente și contestații după decizia Comisiei Europene

Ministrul a explicat că, după primirea notificărilor oficiale privind cele două cereri de plată, România va avea la dispoziție aproximativ două luni pentru a depune contestații și documente justificative suplimentare.

Acestea ar urma să demonstreze că investițiile și reformele asumate au fost realizate, chiar dacă documentele necesare nu au fost transmise la timp din cauza unor probleme de coordonare și a capacității administrative.

Discuțiile cu oficialii europeni au avut loc atât la nivel politic, cât și tehnic. Potrivit ministrului, au existat consultări cu vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de fondurile europene, iar premierul Luca Niculescu a abordat subiectul și în cadrul unei discuții cu președinta Comisiei Europene.

Câți bani mai poate primi România prin PNRR

Planul Național de Redresare și Reziliență a fost aprobat de Comisia Europeană în octombrie 2021, cu o valoare inițială de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi.

După mai multe renegocieri, ultima încheiată în iulie 2026, valoarea planului a fost redusă la aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile.

Banii sunt destinați finanțării unor investiții importante în infrastructură, sănătate, educație, transporturi și modernizarea administrației, dar și implementării unor reforme asumate de România în relația cu Uniunea Europeană.

Accesarea fondurilor este condiționată de îndeplinirea unor jaloane și ținte la termenele stabilite. Nerespectarea acestora poate duce la suspendarea sau pierderea unor tranșe de finanțare.