Cât costă o înmormântare și cum se poate obține ajutorul de deces

Afacerile firmelor de pompe funebre vor depăși, în acest an, nivelul de jumătate de miliard de lei, cel mai ridicat din istorie, pe fondul scumpirii costurilor legate de înmormântare, de la sicriu și cruce, la coroane, îmbălsămare și locul de veci.

Inflația și-a pus amprenta și pe tarifele pentru înmormântări Foto Shutterstock

Afacerile firmelor de pompe funebre vor depăși, în acest an, nivelul de jumătate de miliard de lei, cel mai ridicat din istorie. Se întâmplă acest lucru pe fondul creșterii spectaculoase a ratei deceselor și, bineînțeles, a scumpirii costurilor legate de înmormântare, de la sicriu și cruce, la coroane, îmbălsămare și locul de veci.

O înmormântare, în România lui 2023, a ajuns să coste între 2700 lei și câteva zeci de mii de euro, în funcție de serviciile oferite. Multe dintre firme încearcă să se încadreze în limita celor 6789 lei, valoarea ajutorului oferit de autorități.

Inflația a atins și acest domeniu sensibil, iar costurile au crescut semnificativ dacă clienții își doresc mai mult decât varianta de bază a serviciilor de pompe funebre.

Potrivit unei analize realizată de compania de consultanță Frames, piața pompelor funebre este una cu potențial de viitor, având în vedere îmbătrânirea accelerată a populației.

Potrivit unui raport al celebrei agenții de informații americane CIA, România a avut în 2021, în perioada COVID, a doua cea mai ridicată rată de mortalitate din lume, după Serbia.

Cu 15,26 de decese la mia de locuitori, era depășită doar de Serbia, care înregistra o rată a mortalității de 16,39 decese la mia de locuitori. Interesant este că, la momentul realizării studiului, înainte de război, Ucraina ocupa poziția a șasea în acest clasament al mortalității, cu 13,77 de decese la mia de locuitori, iar Rusia poziția a șaptea, cu cota de 13,36.

În 2022, rata mortalității în România a scăzut la 12,4%.

Un alt studiu, realizat de Comisia Europeană, arată că, în prezent, România are a doua cea mai mare rată a mortalităţii infantile din UE, 5,2 la mia de copii născuţi vii, faţă de 3,2, media europeană.

România a fost depășită doar de Bulgaria (5,6 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii) și urmată de Slovacia (4,9 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii), Malta și Polonia (3,9 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii).

La polul opus, cele mai mici rate ale mortalității infantile din UE-27 s-au înregistrat în Finlanda, Suedia și Slovenia (1,8 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii) precum și în Estonia și Cehia (2,2 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii).

Revenind la cazul țării noastre, sunt judeţe unde rata mortalităţii infantile este şi de peste trei ori mai mare decât media din UE. Astfel, mortalitatea infantilă a ajuns la 11,1 la mia de copii născuţi vii, în judeţul Satu Mare, şi la 10 la mie, în judeţul Tulcea.

România este urmată de Bulgaria şi Slovacia (ambele cu rata de 5,1 la mie); la polul opus se află Estonia (1,4 la mia de copii născuţi vii) şi Finlanda (1,8 la mie).

Raportul ,,The World Factbook’’ mai arată un lucru interesant. Cu 8,76 nașteri la mia de locuitori, România se află pe unul dintre cele mai proaste locuri în clasamentul natalității la nivel mondial - locul 207 din 228 de țări indexate.

,,Deși avem inclusiv un Minister al Familiei, soluțiile la această criză demografică fără precedent în istoria României întârzie. Iar perspectivele nu arată deloc bine. Relevant este că, în următorii 10-15 ani, în România vor ieși la pensie peste 1,7 milioane de oameni – decrețeii, iar statisticile demonstrează că ieșirea din rutina zilnică oferită de locul de muncă, accentuează problemele de sănătate ale celor de vârsta a III-a, existând o legătură directă între ieșirea la pensie, privațiunile generate de pensie și creșterea ratei deceselor’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

12.000 de firme de pompe funebre

Pentru firmele din zona pompelor funebre, situația demografică a României înseamnă că vor avea de lucru tot mai mult de acum încolo.

Cifra de afaceri a celor peste 1200 de firme specializate a atins, anul trecut, nivelul de 427,3 milioane de lei, iar perspectivele lui 2023 indică o depășire a graniței de 500 milioane de lei.

Spre comparație, în 2012, afacerile acestui sector nu depășeau 70 de milioane de lei.

Pe fondul inflației și limitărilor generate de ajutorul de înmormântare oferit de autorități, profitabilitatea companiilor de pompe funebre a scăzut în 2022 la 96,3 milioane lei față de 105,6 milioane lei în 2021.

De remarcat că, în urmă cu numai 10 ani, 2012, profitul net al firmelor de pompe funebre era de numai 4,2 milioane lei.

,,Sectorul pompelor funebre a atras, în ultimii ani, un număr tot mai mare de investitori, dovadă că capitalurile totale au atins, anul trecut, 177 milioane de lei față de 16,5 milioane de lei în urmă cu 10 ani. Numărul companiilor a crescut exponențial, de la 443 în 2012 la 1239 în 2022, iar numărul angajaților a ajuns la 2754 anul trecut, cu 1592 mai mulți decât acum 10 ani”, arată analiza Frames.

Cele mai multe firme de pompe funebre sunt înregistrate în București (156), Ilfov (67), Timiș (60), Cluj (60), Constanța (55), Prahova (47), Bihor și Argeș (42), iar cele mai puține în Tulcea (10), Mehedinți (10), Maramureș și Ialomița (9), Botoșani (7).

1197 dintre cele 1239 de firme sunt din zona microîntreprinderilor. Interesant este că cele mai multe firme (601), derulează afaceri între 100.000 și 500.000 lei și numai 150 depășesc jumătate de milion de lei.

,,Este o piață formată, în principal, din jucători mici, cu putere financiară redusă, în care profitabilitatea se află în prim-plan. Pompele funebre sunt un tip de activitate care generează multiple oportunități investiționale, existând deja semnale că firme mari, specializate, din Occident, tatonează piața în tentativa dezvoltării unor rețele de servicii la nivel național, cu toate atributele unui business solid, de la servicii de înmormântare la zona de creditare a acestora’’, spun experții de la Frames.

Analiza Frames privind piața pompelor funebre din România a fost efectuată pe baza datelor publice comunicate de companii la RECOM și Ministerul Finanțelor, pentru perioada 2010-2023. Statistica face referire la activitățile cu codul CAEN 9603 – Activități de pompe funebre si similare.

Cum se poate obține ajutorul de deces

Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului: asiguratului; pensionarului; persoanei care se află în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv până la 7 ani în cazul copilului cu handicap, dacă anterior suspendării raportului de muncă sau de serviciu pentru acordarea acestui concediu, persoana era asigurată obligatoriu; unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului; unui membru de familie al persoanei aflate în concediu pentru creşterea copilului.

Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de către:

• casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia;

• instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

Actele necesare acordării ajutorului de deces, după caz, sunt:

• cerere pentru acordarea ajutorului de deces ( anexa nr. 11);

• certificat de deces (original şi copie);

• act de identitate al solicitantului (original şi copie);

• acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar (original şi copie);

• dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original şi copie);

• act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani (original);

• adeverinţă care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii (original).

• adeverință eliberată de angajator din care să rezulte că persoana decedată avea calitatea de asigurat la data decesului, respectiv extras din REVISAL, după caz.

• dovada că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar se face prin declaraţie pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces, după caz.

In cazul decesului asiguratului sau al pensionarului valoarea ajutorului de deces este de 6.789, iar în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, valoarea ajutorului de deces este de 3.395 lei.