Tot mai mulți tineri din UE locuiesc cu părinții. Care este situația în România

Tot mai mulţi tineri din întreaga Europă decid să locuiască cu părinţii, în unele state procentul fiind aproape dublu faţă de cel al tinerilor români care nu-şi părăsesc casa părintească.

Doar 36% din tinerii români locuiesc cu părinții, față de 65% în Croația

Proporția tinerilor angajați care locuiesc cu părinții lor în UE a crescut semnificativ în ultimii ani, arată datele unei agenții a UE, Irlanda depășind alte țări pe fondul unei crize acute a locuințelor.

O analiză a datelor Eurostat partajate exclusiv cu The Guardian a constatat că, în medie, la nivelul întregului bloc, proporția persoanelor cu un loc de muncă între 25 și 34 de ani care trăiesc în casa părintească a crescut de la 24% la 27% între 2017 și 2022.

Irlanda, unde chiriile s-au dublat din 2013 , a înregistrat o creștere cu 13 puncte procentuale a tinerilor care lucrează care locuiesc cu părinții lor, de la 27% la 40%, potrivit analizei Eurofound, agenția UE pentru îmbunătățirea condiţiile de viaţă şi de muncă.

Cifrele includ persoane cu normă întreagă și cu normă parțială.

Alte țări care au înregistrat creșteri între 2017 și 2022 au inclus Portugalia, unde proporția a crescut de la 41% la 52%, și Spania, unde a crescut de la 35% la 42%. În Franța a crescut de la 10% la 12%, în timp ce Italia a înregistrat o creștere de la 41% la 48% și Croația de la 58% la 65%.

În România însă s-a înregistrat o scădere majoră a procentului tinerilor care locuiesc cu părinții, de la 55% în 2021, potrivit Eurostat, la 36% în 2022.

Eurofound a publicat un raport amplu care subliniază provocările cu care se confruntă tinerii din UE, inclusiv locuințe, criza costului vieții, sănătatea mintală și locurile de muncă precare.

Deși au existat unele tendințe pozitive în ceea ce privește munca – raportul a constatat că ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și-a revenit la cele mai înalte niveluri din 2007, deși angajarea precară rămâne o preocupare – creșterea costului vieții a creat obstacole pentru mulți.

„Tinerii care locuiesc cu părinții lor au mai multe șanse să întâmpine dificultăți de a face față și să nu își permită cheltuieli neașteptate, ceea ce sugerează că cei din casele mai puțin înstărite sunt mai puțin probabil să se poată muta”, au descoperit autorii raportului.

S-au scumpit locuințele, a crescut și costul vieții

Creșterile recente ale costului vieții vin pe fondul creșterii costurilor locuințelor în zona euro: între 2010 și 2022, prețurile proprietăților în zona euro au crescut cu 47%, potrivit unui raport Eurostat din 2023 .

Raportul Eurofound a arătat că jumătate dintre tinerii care locuiesc cu părinții lor ar dori să se mute în decurs de un an, dar doar 28% au declarat că au plănuit în mod activ să facă acest lucru. A nu putea trăi independent a fost probabil să aibă un efect doborâtor asupra bunăstării, autorii raportului constatând că uneori era asociat cu un sentiment de excluziune socială.

A existat o discrepanță marcată între diferitele țări ale UE în ceea ce privește problema tinerilor angajați care trăiesc în casa părintească, mai mult de jumătate dintre tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani rămânând acasă în mai multe state membre din sud și est. Tensiunile financiare au fost raportate cel mai mult de tinerii din anumite părți ale acestei regiuni – 42% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani în Bulgaria și 72% din Grecia se confruntă cu aceasta, comparativ cu 6,3% în Luxemburg și Țările de Jos.

Cercetarea a remarcat, de asemenea, rolul crucial pe care l-au jucat diferențele culturale în discrepanțele dintre statele membre în ceea ce privește locuirea în casa părintească.

Autorul principal al raportului, Eszter Sándor, a declarat: „O mulțime de cercetări anterioare au descoperit că în multe țări din sudul și estul Europei, legăturile de familie sunt puternice, în timp ce sprijinul guvernului pentru tineri este relativ scăzut. În comparație, în țările nordice norma este să părăsești casa familiei în jurul vârstei de 18 ani – acest lucru este încurajat și de părinți și de stat”.

În Irlanda, a spus Sándor, a devenit „obișnuit ca tinerii să locuiască cu părinții lor, fie din necesitate, fie ca parte a deciziei familiei de a ajuta la economisirea banilor pentru un viitor depozit ipotecar”. „Aceste motive pot explica, de asemenea, de ce, într-o situație de criză (de exemplu, pandemie, recesiune), tinerii au mai multe șanse să se mute la părinți în unele țări decât în ​​altele.”

Ea a spus că, deși rămânerea în casa părintească ar putea oferi o oarecare siguranță financiară, tinerii angajați – în special cei cu vârsta de 25 de ani și peste – „s-au dovedit a se simți mai excluși social dacă locuiesc cu părinții lor și au o bunăstare mintală mai scăzută, legată de sentimentele de lipsa de autonomie și libertate”.

Sorcha Edwards, secretarul general al ONG-ului Housing Europe, a declarat: „Noile realități economice și sociale din Europa au împins oamenii care, de obicei, nu aveau nevoie de opțiuni de locuințe susținute public în generațiile anterioare. Ei se luptă acum să găsească opțiuni de locuințe potrivite pe piața privată.”