Să vină chinezii! „Dragonul roşu”, ultima speranţă a Greciei îngenuncheate de datorii
0
În plină criză, chinezii au investit 500 de milioane de euro pentru modernizarea portului Piraeus din sudul Greciei - cea mai mare investiţie atrasă de eleni în mulţi ani. Acum, chinezii şi containerele lor au sosit, iar Grecia a devenit noua lor poartă către Europa. Elenii speră că afacerile cu puternica economie asiatică vor reuşi să scoată ţara din cea mai adâncă recesiune pe care a cunoscut-o vreodată.
„Peste tot sunt oportunităţi de afaceri. Noi am găsit una aici şi a fost un succes”, spune Zhang Anming, manager-adjunct al portului Piraeus. Cosco, compania navală de stat a Chinei, a investit 500 de milioane de euro pentru a moderniza şi pentru a folosi portul.
„Grecia are nevoie de noi şi noi avem nevoie de Grecia. Este o situaţie din care toată lumea câştigă”, continuă el într-o discuţie cu jurnaliştii BBC. Însă nimeni nu poate nega faptul că, pentru Grecia, mizele sunt mult mai ridicate.
Fiind într-o întârziere acută cu programul de privatizări, statul se va confrunta cu un deficit de finanţare de până la 11 miliarde de euro. Astfel că statul are nevoie de investiţii străine ca de aer. Companiile rămân însă reticenţe faţă de statul care, în urmă cu trei ani, anunţat că va strânge peste 50 de miliarde de euro din vânzarea de active de stat şi, până acum, n-a reuşit să adune nici 10 miliarde.
În plus, manifestaţiile de stradă, nivelul uriaş al datoriei publice - care oscilează în jurul pragului de 160% din PIB - şi cadrul fiscal tot mai „neprietenos” cu afacerile şi-au pus amprenta asupra nivelului investiţiilor străine atrase.
În mai, premierul Antonio Samaras a condus o delegaţie comercială impresionantă la Beijing, iar China şi-a reafirmat atunci interesul pentru porturi, aeroporturi şi chiar reţeua feroviară din Grecia. Aşa că nu-i de mirare că, atunci când autorităţile elene au lansat un program prin care orice străin care investeşte cel puţin 250.000 de euro în Grecia primeşte automat cetăţenie elenă, primul care a beneficiat de noua prevedere a fost un chinez.
Sub administrarea Cosco, portul Piraeus şi-a dublat volumul de containere procesate, însă şi-a schimbat drastic şi modul de funcţionare. Una dintre primele prevederi impuse de chinezi a fost interzicerea sindicatelor de muncitori.
Măsura a atras, bineînţeles, nemulţumirea asociaţiilor de angajaţi. În port, doar unul dintre terminale a fost modernizat şi este folosit acum de chinezi. Altul rămâne sub controlul statului, iar cei câţiva angajaţi ai săi vor să se asigure că va rămâne aşa.
„Nimeni nu dă bani fără să aştepte ceva în schimb, mai ales companiile chineze şi guvernul chinez”, spune Giorgios Gogos, secretarul general al sindicatului lucrătorilor de pe docuri. El este convins că strategia chinezilor este bună numai pentru ei, care „prădează economia elenă vulnerabilă” pentru a câştiga.
Este interesată să se ajute pe sine. Investiţia de la Piraeus este bună pentru companiile chineze, dar nu şi pentru interesele publice. Cosco nu a creat locurile de muncă pe care a spus că le va crea. Giorgios Gogos, secretarul general al sindicatului lucrătorilor de pe docuri
Însă relaţia de afaceri dintre cele două state devine tot mai strânsă, iar activităţile comerciale bilaterale au câştigat din plin. Companiile elene exportă mai mult către China, chiar dacă livrările grecilor către ţara asiatică reprezintă încă doar 20% din valoarea produselor pe care le importă de la chinezi.
Un bun exemplu este producătorul de băuturi carbogazoase Frutop, care are fabrica la ieşirea din Atena. Afacerile companiei s-au triplat anul trecut datorită exporturilor în China. Aşa că acum, pe linia de producţie, sticlelor li se lipesc direct etichete în limba chineză.
„Din cauza crizei din Grecia şi a pieţii tot mai contractate, companiile elene au o oportunitate grozavă de a pătrunde pe alte pieţe”, explică Evi Morfonidi, directorul pentru exporturi al companiei.
„Iar China, datorită mărimii sale, ar trebui să fie una dintre primele alegeri. Din moment ce produsul nostru a fost primit cu entuziasm pe piaţa chineză, nu văd de ce nu s-ar întâmpla la fel şi cu alte companii elene”, continuă directorul, adăugând că este convins că afacerile cu statul chinez ar putea salva economia greacească.
Iar legăturile comerciale au atras după ele şi un număr tot mai ridicat de turişti. În 2012, 21.000 de chinezi au ajuns în Grecia direct din China, ceea ce reprezintă o creştere de 25% faţă de anul 2011, conform datelor ambasadei chineze de la Atena. În total, alţi 100.000 de chinezi au vizitat Grecia ca destinaţie în circuite internaţionale.
CITEŞTE MAI MULT
Opt ani de austeritate, criza din Grecia rămâne
În 2005, Atena a adoptat primul buget de austeritate. După opt ani şi două împrumuturi de urgenţă în valoare de peste 230 de miliarde de euro, statul cel mai probabil va avea nevoie de încă o restructurare a datoriei.
FMI anunţă că Grecia va avea nevoie de un al treilea împrumut internaţional de urgenţă
Grecia va avea un deficit de finanţare în valoare de 11 miliarde de euro până la sfârşitul anului 2015, au anunţat într-un raport economiştii Fondului Monetar Internaţional, adăugând că suma ar putea fi chiar mai mare de atât. Totul depinde de ritmul în care grecii reuşesc să pună în aplicare o serie de privatizări, altfel nu vor putea acoperi această gaură decât printr-un alt împrumut de urgenţă.
Sutele de mii de greci care au ieşit în stradă cu regularitatea unui ceas elveţian în ultimii trei ani s-au simţit razbunaţi atunci când Fondul Monetar Internaţional a recunoscut că au existat „erori notabile” în strategia prin care s-a încercat salvarea Greciei. Consecinţele ramân însa cioplite în piatră: economia elenă se afla în al şaselea an consecutiv de recesiune, iar strânsul curelei a deveni laţ pentru grecii de rând.
Ce înseamnă să fii sărac în Grecia
Modalitatea de evaluare a sărăciei îi face pe mulţi să afirme că „săracii“ greci nu sunt chiar atât de săraci. În plus, indolenţa grecilor şi înclinarea lor către evaziune au devenit laitmotive în tensiunile şi disputele politice încă de la începutul crizei euro. Însă o treime dintre greci trăiesc sub pragul sărăciei, numărul de copii abandonaţi a crescut semnificativ, la fel şi cel al utilizatorilor de droguri.
FMI cere băncilor să şteargă încă o parte din datoria Greciei
Fondul Monetar Internaţional pune presiuni pentru o nouă restructurare a datoriei Greciei, anunţând că nu va mai elibera tranşe din împrumuturile pe care le-a acordat statului falimentar dacă acesta nu convinge băncile comerciale să renunţe la dobânzi în valoare de 4,6 miliarde de dolari.
FMI admite că au avut loc „eşecuri notabile“ în planul de salvare a Greciei
Fondul Monetar Internaţional a recunoscut, într-un raport publicat miercuri, că primul plan de salvare a Greciei, din anul 2010, a înregistrat „eşecuri notabile“, asta din cauza estimărilor prea optimiste privind creşterea economică.
FMI cere băncilor să şteargă încă o parte din datoria Greciei
Fondul Monetar Internaţional pune presiuni pentru o nouă restructurare a datoriei Greciei, anunţând că nu va mai elibera tranşe din împrumuturile pe care le-a acordat statului falimentar dacă acesta nu convinge băncile comerciale să renunţe la dobânzi în valoare de 4,6 miliarde de dolari.
Înainte de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Internaţional avea operaţiuni neînsemnate şi se vorbea chiar de desfiinţarea instituţiei. În prezent, tot mai multe ţări depind de organizaţie. În rubrica „Dosar“ din această săptămână, „Adevărul“ îţi arată cum un politician abil a reuşit să profite de contextul economic nefavorabil pentru a reinventa FMI.
FMI: Grecia va avea nevoie de mai mulţi bani, riscurile sunt ridicate
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a averitzat ieri că riscurile legate de planul de reforme din Grecia sunt ridicate, iar ţările europene vor fi nevoite să acorde statului elen noi fonduri şi reduceri ale datoriilor, potrivit Capital.gr, citat de Mediafax.
Se încarcă comentariile...
