INFOGRAFIE Companiile străine controlează 20% din industria americană a gazelor de şist. Doar chinezii au investit 5,5 miliarde de dolari
0
„Revoluţia” gazelor de şist din Statele Unite ale Americii a atras numeroşi jucători străini, care au investit aproape 30 de miliarde de dolari pentru exploatarea acestor resurse alături de americani. Primul investitor străin pe piaţa americană a gazelor de şist a fost China, care în 2010 a investit 3,3 miliarde de dolari pentru a exploata gaze de şist în Texas.
În 2010, China a depăşit SUA şi a devenit cel mai mare consumator de energie din lume. În acelaşi an, Beijingul a demarat o amplă reorientare a strategiei energetice dinspre resursele tradiţionale spre cele neconvenţionale. Astfel, în octombrie 2010, China National Offshore Oil Corporation (CNOOC), una dintre cele mai mari companii energetice controlate de statul chinez, a plătit 2,2 miliarde de dolari pentru a cumpăra o participaţie de 33% în cadrul proiectului Eagle Ford din Texasul de Sud, devenit între timp unul dintre cele mai importante platforme de exploatare a gazelor de şist din SUA.
Pe lângă cele peste două miliarde de dolari pentru acţiuni, CNOOC a investit încă 1,1 miliarde de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii necesare exploatării.
De atunci, alte companii străine au intrat pe piaţa americană a gazelor de şist, cea mai mare din lume. Potrivit unui raport publicat în aprilie de Administraţia pentru Informaţii din Energie din Statele Unite, în momentul de faţă străinii au investit 26 de miliarde de dolari în industria autohtonă a gazelor şi ţiţeiului din şisturi bituminoase. Aceste investiţii au fost realizate prin 21 de parteneriate comune cu alte companii americane şi au ca scop secundar, pe lângă exploatarea propriu-zisă, obţinerea tehnologiei prin care se extrag gazele de şist în SUA.
Principalii investitori străini în gazele americane de şist | Create infographics
În total, în perioada 2008-2012 au fost realizate investiţii în valoare de 133,7 miliarde de dolari în această industrie din SUA. Asta înseamnă că 20% din investiţiile făcute în ultimii cinci ani în piaţa americană a gazelor de şist au fost realizate de companii străine.
Cei mai mari investitori străini
Din Asia, pe lângă investiţiile de 5,5 miliarde de dolari făcute de chinezi, companii japoneze au investit 5,3 miliarde de dolari, iar cele indiene alte 3,55 de miliarde de dolari. Societăţi din Coreea de Sud, care au investit 1,55 miliarde de dolari pentru a exploata gaze de şist în SUA.
Din Europa, cele mai mari investiţii au fost făcute de francezi (4,55 miliarde de dolari), britanici (3,95 miliarde de dolari) şi norvegieni (3,38 miliarde de dolari). Astfel, jucători de renume mondial precum compania franceză Total au investit în gazele americane de şist şi pentru că aceste resurse nu sunt exploatate în ţările din care provin. În Franţa, exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică este interzisă, iar în Marea Britanie ea a fost suspendată în 2011 din cauza intensificării activităţii seismice dintr-o regiune în care se folosea fracturare hidraulică. Britanicii au reluat la sfârşitul lui 2012 exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. În Norvegia, fracturarea hidraulică este permisă, dar statul are resurse interne relativ scăzute.
Chinezii au de două ori mai multe gaze de şist decât americanii
Resursele de gaze de şist ale Chinei sunt aproximativ duble decât cele ale Statelor Unite, însă producţia comercială se lasă aşteptată din cauza unei structuri geologice care prezintă unele provocări, dar şi din cauza unei structuri inflexibile a industriei controlate de stat. Analiştii citaţi de „BusinessWeek” estimează că ar putea trece până la două decenii până când China va începe să exploateze gaze de şist la scară comercială.
De aceea, companiile chineze au început să investească pieţele de resort din SUA şi din Canada. „Nu caută neapărat să extragă gaze de şist pentru profit, ci mai degrabă în ideea de a afla tehnologia folosită”, explică Aloulou Fawzi, economist în cadrul Administraţiei pentru Informaţii din Energie. Asta se poate observa şi din structura acestor parteneriate internaţionale, care nu au apărut în jurul unor gignţi energetici precum ExxonMobil, ci alături de jucători americani mai mici din industria energetică precum Pioneer Energy Services, Chesapeake Energy şi Hunt Oil. „Companiile străine, în special din Asia, obţin know-how, iar companiile americane fără buzunare adânci îşi rezolvă câteva dintre problemele financiare”, explică Fawzi.
„Vor să obţină tehnologia şi să aibă un partener care i-ar putea ajuta ulterior să-şi exploateze rezervele interne din şisturi”, continuă acesta.
Însă experţii avertizează că importul de know-how se poate face până la un anumit nivel. „Nu poţi prelua exact tehnicile folosite în Texas şi să le aplici în provincia muntoasă Sichuan din China. Tehnologia pentru extracţia gazelor de şist variază în funcţie de profilul geologic al regiunii”, explică Melanie Hart, analist în cadrul Centrului pentru Progres American, citată de publicaţia „BusinessWeek”.
De asemenea, lipsa resurselor hidrologice ar putea împiedica exploatarea acestor resurse în China, pentru că va fi greu să se asigure cantităţi suficiente de apă pentru fracturarea hidraulică, tehnologia folosită în prezent pentru extragerea gazelor de şist.
Bazinul Tarim, una dintre cele două regiuni principale în care există rezerve de gaze de şist, are o reţea hidrologică extrem de săracă, fiind în mare parte o zonă deşertică.
Celălalt bazin, Sichuan, este activ din punct de vedere seismic - cel mai recent cutremur din regiune, cu o magnitudine de 6,6 pe Richter, a avut loc în aprilie şi a ucis peste 180 de persoane. Un alt cutremur care a avut loc în regiune în 2008 a ucis 70.000 de oameni.
CITEŞTE MAI MULT
INFOGRAFIE Cine scoate bani şi cine fuge de gazele de şist
În ultimul deceniu, exploatarea acestei resurse a împărţit statele şi opinia publică în două tabere, însă ultima perioadă a adus schimbări de poziţii surprinzătoare.
Ce viitor au gazele de şist în România
România mai are rezerve dovedite de gaze naturale pentru 10-15 ani, însă exploatarea resurselor neconvenţionale la scară industrială continuă să fie un capitol îndepărtat pentru piaţa românească.
Cum au ajuns gazele de cinci ori mai ieftine în SUA decât în Europa
Americanii plătesc în prezent aproximativ 70 de dolari pe mia de metri cubi de gaze. În acelaşi timp, peste Ocean, europenii cumpără gaze ruseşti cu 400 de dolari pe mia de metri cubi.
INFOGRAFIE Cum schimbă gazele de şist piaţa mondială a energiei
Declinul rezervelor tradiţionale a determinat petroliştii să acorde tot mai multă atenţie resurselor neconvenţionale de combustibili.
Britanicii au descoperit noi zăcăminte de gaze de şist
Una dintre cele mai mari companii care desfăşoară operaţiuni de explorare pentru gaze de şist a anunţat că a descoperit o formaţiune cu potenţial uriaş în nord-vestul Marii Britanii, alimentând speranţele guvernanţilor de la Londra privind o revoluţie a gazelor de şist după modelul Statelor Unite ale Americii.
România are rezerve de gaze de şist echivalente consumului pe 100 de ani
România are rezerve de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, estimează Administraţia americană pentru informaţie în domeniul energiei (EIA), în condiţiile în care rezervele dovedite de gaze se plasează la 113 miliarde metri cubi, iar consumul anual este de aproximativ 14 miliarde metri cubi.
Se încarcă comentariile...
