Tacticile de gherilă cu care băncile luptă cu darea în plată şi clienţii care apelează la această lege

Tacticile de gherilă cu care băncile luptă cu darea în plată şi clienţii care apelează la această lege

Legea dării în plată permite celor care nu mai pot să achite ratele să dea băncii locuinţa cu care a garantat creditul, fără a mai fi datori cu altceva. Clienţii cărora le este refuzată eliberarea de datorii trebuie să se adreseze instanţei   FOTO Adevărul

Deşi legea dării în plată a fost adoptată cu o serie de amendamente ale băncilor, precum impunerea unui plafon de 250.000 de euro şi eliminarea programului „Prima Casă“, băncile tot nu vor să o pună în aplicare şi se agaţă de tot felul de tertipuri juridice pentru a bloca în instanţă clienţii.

Legea permite românilor care nu îşi mai pot plăti ratele la credit să predea băncilor locuinţele cu care au garantat, fără a mai rămâne datori cu altceva. Legea se aplică de la 13 mai, astfel că se apropie cu repeziciune termenul de 13 iunie până la care băncile trebuie să elibereze de datorii clienţii care au făcut notificări încă de la intrarea în vigoare a actului legislativ. Numai că, între timp, nici băncile nu au stat cu mâinile în sân.
 

Sesizări de neconstiţionalitate

 
O serie de bănci au atacat legea la Curtea Constituţională a României (CCR), cel mai adesea fiind invocată aplicarea legii la contractele în vigoare. Băncile argumentează că astfel legea ar fi retroactivă, fiind foarte vehemente cu privire la acest aspect în timpul dezbaterilor parlamentare. Băncile nu pot sesiza direct instanţa, ci depun contestaţii în justiţie după care ridică excepţii care sunt apoi trimise. 
 
Mai întâi a atacat legea Bancpost, aceasta vizând anumite articole. Banca a depus o contestaţie la judecătoria Câmpulung. Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, a fost unul dintre cei mai vehemenţi bancheri cu privirea la legea dării în plată. El a provocat şi un moment tensionat în Parlament. Bogza a cerut, din poziţia de membru al bordului Consiliului Investitorilor Străini, ca legea dării în plată să fie trimisă Comisiei Europene înainte de aprobare. Ulterior, deputaţii l-au contrat şi au afirmat că nu Comisia Europeană legiferează în Parlamentul României şi că această atitudine este „inadmisibilă“.
 
De asemenea, Banca Transilvania a sesizat CCR după ce a respins o notificare a unui client. Astfel, Banca Transilvania a depus o contestatie la o instanţă din Zalău, potrivit unui document citat de Profit.ro. Banca susţine că actul normativ încalcă dreptul de proprietate şi se aplică retroactiv, ceea ce nu ar fi în concordanţă cu legea fundamentală a statului român. Concomitent, Banca Românească a contestat legea dării în plată în integralitatea ei. Instituţia, membră a grupului National Bank of Greece, susţine că legea încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, al neretroactivităţii legii civile, dreptul la proprietate, libertatea comerţului şi principiul securităţii juridice.
 

Chichiţe juridice

 
Dar acestea nu sunt singurele cazuri de încercare de blocare a aplicării legii dării în plată. O debitoare care a ales să dea în plată apartamentul din Bucureşti, cumpărat prin credit luat de la OTP Bank, a fost redirecţionată către o firmă de recuperare, deoarece banca a vândut creditul. Recuperatorul nu este altul decât o altă firmă din grup, respectiv OTP Factoring ZRT, cu sediul în Ungaria.
 
Concomitent, BCR a răspuns la o notificare a unui client că închiderea creditului prin predarea locuinţei reprezintă o informaţie negativă care va fi stocată la Biroul de Credit timp de patru ani de la data raportării. Principala consecinţă a raportării la Biroul de Credit este îngreunarea sau blocarea totală a respectivei persoane de a mai lua alte credite. Avocatul Adrian Cuculis spune că raportarea este ilegală.
 
O altă speţă o constituie cerinţa Credit Europe Bank de a inspecta apartamentul în cazul unei notificări de dare în plată. 
 

Recuperatorii cred că legea nu li se aplică

 
Recuperatorii de credite argumentează că legea nu se aplică celor care au fost deja executaţi. Explicaţia lor derivă dintr-o formulare stângace aflată în lege. Astfel, la articolul 8, alineatul 5 se precizează că: „dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului“. 
 
Recent, Kruk România a anunţat că suspendă temporar perceperea sumelor de la clienţii care întrunesc condiţiile pentru legea dării în plată şi se află în situaţii de „colectare amiabilă“. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările