Pensia va fi mai lungă, dar mai săracă. Cum să facem rost de bani pentru bătrâneţe

Generaţia care acum are 30 de ani va sta la pensie cu 25% mai mult, având o speranţă de viaţă mai mare, dar la buget vor contribui mai puţini cotizanţi. În următorii ani, pensia medie nu va trece de 50% din salariul mediu pe economie, estimează analiştii Băncii Comerciale Române.

Speranţa de viaţă a românilor creşte de la an la an, acum a ajuns la o medie de 75 de ani, iar în 2030 va fi de 78 de ani. Până atunci însă, numărul de pensionari va fi tot mai mare şi la bugetul de pensii vor contribui tot mai puţini cotizanţi, astfel că banii din conturile viitorilor seniori vor fi tot mai greu de obţinut. În consecinţă, tinerii de acum vor sta la pensie mai mult decât pensionarii de astăzi, dar pensia medie nu va trece de 50% din salariul mediu pe economie, estimează analiştii Băncii Comerciale Române. Şi încă ceva: în jurul anului 2035, presiunea asupra sistemului public de pensii va creşte pentru că atunci vor ieşi la pensie copiii născuţi în anii 1967-1970, mai exact după adoptarea decretului din 1966 care interzicea întreruperile de sarcină.

Soluţia: economisirea diversificată

„În perioada 1967-1970 erau 27 de nou-născuţi la mia de locuitori, în 1990 erau 16, pentru ca acum să ajungem la mai puţin de 10, lucru care va duce la o îmbătrânire accentuată a populaţiei. Pentru a contracara efectele acestui fenomen, România trebuie să dezvolte sistemele private de pensii şi sănătate“, a declarat Eugen Sinca, economistul-şef al BCR, în conferinţa de prezentare a studiului „Efectele economice ale îmbătrânirii populaţiei“.
Ce pot face tinerii de acum pentru ca pensia de la bătrâneţe să fie una decentă? „La nivel personal, recomand economisirea şi plasarea resurselor financiare în investiţii diversificate, dar mai ales în active lichide, cum sunt acţiunile listate, depozitele bancare sau unităţi ale fondurilor de pensii. Să nu uităm că statul acordă o deducere de 400 de euro pe an pentru economiile plasate în fondurile private de pensii (Pilonul III), deci nu vom putea reproşa nimic statului dacă nu am economisit astfel şi pensia publică nu va fi consolidată cu una privată. La nivel de sistem, modelul Pilonului II (n.n. - pensii publice administrate privat) ar trebui aplicat şi în domeniul sănătăţii, unde sectorul privat poate absoarbe o bună parte din presiunea pe bugete“, a spus Eugen Sinca.

Românul, de 13 ori mai sărac decât neamţul

Un român are active financiare de 13 ori mai mici decât un german şi de două ori mai scăzute decât un polonez, deţinând în principal active nelichide. Acest fapt ridică probleme majore cu privire la resursele financiare care pot fi utilizate la bătrâneţe, se arată în studiul BCR.
Românii aveau în 2011 active financiare în medie de 4.500 de euro de persoană, în numerar şi depozite la bănci româneşti şi din străinătate. Totodată, PIB-ul pe cap de locuitor era de 6.100 de euro pentru un român şi de cinci ori mai mare pentru un german.
 

Trei pensionari la doi cotizanţi

** 1990: După Revoluţie, fiecărui salariat care cotiza la bugetul de pensii îi reveneau 0,4 pensionari sau aveam 10 salariaţi la patru pensionari
** 1998: Fiecărui cotizant îi revenea câte un pensionar
** 2011-2013: Avem 1,2 pensionari la un cotizant
** 2060: Vom avea 1,5 pensionari la un cotizant sau trei pensionari la doi cotizanţi.