Parlamentul European votează miercuri bugetul pe termen lung. Care sunt domeniile prioritare

Parlamentul European votează miercuri bugetul pe termen lung. Care sunt domeniile prioritare

Deputaţii europeni îşi vor exprima miercuri, prin vot, poziţia oficială faţă de primul buget pe termen lung, alocat pentru 5 ani începând cu 2021, acesta fiind primul buget de după ieşirea Marii Britanii din UE.

Ştiri pe aceeaşi temă

Acest buget pe termen lung ar urma să sporească semnificativ finanţarea pentru cercetare, programul Erasmus+, lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor şi sprijinul pentru întreprinderile mici şi mijlocii, consideră deputaţii, a informat Parlamentul European.
 
Deputaţii europeni vor vota un raport al eurodeputaţilor Jan Olbrycht (PPE, Polonia) şi Isabelle Thomas (S&D, Franţa) care solicită UE să continue sprijinul pentru politicile agricolă şi de pescuit comune, precum şi ajutoarele pentru regiunile mai sărace.
 
Raportul subliniază, de asemenea, că următorul buget pe termen lung, cunoscut şi sub denumirea de cadru financiar multianual, ar trebui să sporească în mod semnificativ finanţarea pentru cercetare, programul Erasmus+, lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor şi sprijinul pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
 
 „Am fost de acord că avem nevoie de noi priorităţi: cercetare, inovare, digitalizare”, a spus Jan Olbrycht, adăugând că priorităţile existente au rămas importante.
 
Primul buget după Brexit
 
Următorul buget pe termen lung va începe în 2020 şi se desfăşoară pe o perioadă de cel puţin cinci ani. Acesta va fi primul buget după retragerea din UE a Regatului Unit. Isabelle Thomas a spus că acest lucru va avea „consecinţe importante”, deoarece vor fi disponibile 14 miliarde de euro mai puţin.
 
Parlamentul are, de asemenea, propuneri privind modul în care bugetul UE ar trebui finanţat în viitor. În cadrul sesiunii plenare, deputaţii europeni vor vota, de asemenea, un raport al eurodeputaţilor Gérard Deprez (ALDE, Belgia) şi Janusz Lewandowski (PPE, Polonia), care propune o reformă a finanţării UE, cu noi oportunităţi de finanţare. Acestea ar putea include un impozit pe profitul societăţilor, impozite de mediu, o taxă pe tranzacţiile financiare la nivel european şi o impozitare specială a companiilor din sectorul digital.
 
Mulţi europeni doresc ca UE să depună mai multe eforturi pentru a face faţă provocărilor precum terorismul (80%), şomajul (78%), mediul înconjurător (75%) şi frauda fiscală (74%), potrivit ultimului sondaj Eurobarometru 2017.
 
Pentru a răspunde acestor aşteptări, deputaţii europeni doresc să crească bugetul UE de la aproximativ 1% din venitul naţional brut la 1,3%. În plus, aceştia doresc să creeze noi surse de venit pentru ca UE să îşi reducă dependenţa de contribuţiile statelor membre.
 
Ce urmează
 
Deputaţii europeni vor dezbate bugetul pe termen lung şi posibilitatea ca UE să aibă acces la mai multe resurse proprii pe 13 martie şi vor vota poziţia Parlamentului în ziua următoare.
 
Preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, va prezenta propunerile instituţiei sale în Parlament pe 2 mai, cu speranţa ajungerii la un acord în termen de 12 luni.
 
Ce este bugetul UE pe termen lung
 
În plus faţă de bugetul anual, UE stabileşte un buget pe termen lung pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. Actualul buget, care acoperă perioada 2014-2020, se ridică la 963,5 miliarde de euro. În ultimii ani, deputaţii europeni s-au luptat pentru a face bugetul mai flexibil, pentru a face faţă mai bine crizelor neaşteptate.
 
citeste totul despre: