Analiză Aurul ar putea atinge un nou record. Ce îl poate face să se scumpească din nou

După creșterea spectaculoasă de la începutul anului și corecția puternică din lunile următoare, aurul ar putea reveni pe o traiectorie ascendentă. Cererea băncilor centrale, incertitudinile geopolitice și semnalele privind o posibilă schimbare de abordare în Germania se numără printre factorii urmăriți de investitori. Evoluția dobânzilor și a dolarului va conta însă decisiv pentru atingerea unui nou record.

Experţii se aşteaptă ca aurul să atingă noi preţuri record Foto: arhivă

Aurul a urcat la aproximativ 5.500 de dolari pe uncie la sfârșitul lunii ianuarie 2026, după care a urmat o corecție puternică. La 23 octombrie, cotația spot se situa în jurul valorii de 4.013 dolari pe uncie, pe fondul unor noi presiuni asupra pieței, însă experții se așteaptă la un nou maxim istoric.

O revenire spre noi maxime ar putea fi susținută de tensiunile geopolitice, de cererea pentru active considerate refugiu și de continuarea achizițiilor din partea băncilor centrale. În sens contrar, dobânzile ridicate pot face obligațiunile mai atractive în raport cu aurul, care nu generează dobândă, iar evoluția dolarului poate influența cererea internațională.

Prognozele analiștilor diferă și trebuie privite ca estimări, nu ca certitudini. Unele scenarii iau în calcul o revenire a cotației spre 5.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni, însă atingerea unui nou record va depinde de evoluția economiei, a piețelor financiare și a riscurilor geopolitice.

De ce contează achizițiile băncilor centrale

Băncile centrale sunt printre cei mai importanți cumpărători de aur, iar deciziile lor pot influența echilibrul dintre cerere și ofertă. Pentru unele instituții, metalul prețios reprezintă o modalitate de diversificare a rezervelor și de reducere a expunerii la anumite riscuri financiare și geopolitice.

Sondajul anual al World Gold Council, publicat în iunie 2026, arată că 45% dintre administratorii de rezerve chestionați se așteptau să majoreze deținerile de aur ale propriilor instituții în următoarele 12 luni. Proporția a fost cea mai ridicată de la începutul sondajului. În total, cercetarea a înregistrat 76 de răspunsuri din partea băncilor centrale, deși numărul respondenților a variat în funcție de întrebare.

Shaokai Fan, responsabil pentru relația cu băncile centrale la World Gold Council, a declarat că „cererea de aur din partea băncilor centrale rămâne pe o traiectorie ascendentă”, indicând atât numărul record de respondenți care intenționau să-și majoreze rezervele, cât și așteptările privind creșterea deținerilor globale ale sectorului oficial.

Rezultatele sondajului arată că interesul pentru aur nu se limitează la evoluția prețului. Băncile centrale iau în calcul rolul metalului în perioade de criză, păstrarea valorii pe termen lung și diversificarea portofoliilor. Totuși, intențiile declarate nu garantează că toate achizițiile planificate vor fi realizate.

Ce spune președintele Bundesbank despre rolul aurului

Un semnal important a venit din partea lui Joachim Nagel, președintele Bundesbank, care a abordat rolul aurului în administrarea rezervelor într-un discurs susținut la Global Precious Metals Conference.

Nagel a explicat că randamentele mai mari ale obligațiunilor guvernamentale le-au sporit atractivitatea, dar că nivelul ridicat al datoriei publice a alimentat preocupările legate de riscul de credit. În același timp, riscurile geopolitice continuă să influențeze deciziile privind administrarea rezervelor.

„Creșterea recentă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale la nivel global a sporit din nou atractivitatea relativă a titlurilor de datorie. În același timp, nivelurile mai ridicate ale datoriei au amplificat preocupările privind riscul de credit al acestor active. În plus, riscurile geopolitice vor continua probabil să influențeze deciziile privind administrarea rezervelor”, a spus Nagel. 

Președintele Bundesbank a subliniat și că aurul fizic nu depinde de un emitent sau de o contraparte care trebuie să-și onoreze obligațiile și că poate contribui la diversificarea rezervelor. Într-un context în care sancțiunile financiare și tensiunile geopolitice au devenit preocupări importante pentru administratorii de rezerve, aceste caracteristici pot căpăta o importanță suplimentară.

Declarațiile lui Nagel nu reprezintă însă un anunț că Bundesbank va cumpăra mai mult aur. Ele indică argumentele economice și geopolitice care pot influența strategiile băncilor centrale. O eventuală schimbare concretă a politicii de rezervă a Germaniei ar putea fi urmărită atent de investitori, dar nu trebuie confundată cu o decizie deja luată.

Ce așteaptă piața de la băncile centrale din Europa de Vest

Victor Dima, director Tavex România, consideră că piața aurului se află într-o etapă de acumulare după corecția de la începutul anului și că o revenire susținută ar necesita achiziții din partea mai multor categorii de investitori.

„Ne aflăm într-o etapă de acumulare, după corecția neașteptată înregistrată la începutul acestui an. Pentru a susține o nouă creștere, este nevoie să vedem achiziții din partea mai multor categorii de investitori, iar semnalul transmis de băncile centrale, care sunt cei mai mari jucători din piață, este deosebit de important”, a declarat Dima.

Reprezentantul Tavex consideră că implicarea băncilor centrale din Europa de Vest ar putea transmite un semnal puternic pieței și ar putea accelera creșterea prețurilor. Deocamdată, această posibilitate rămâne un scenariu, nu o confirmare că instituțiile respective și-au schimbat efectiv strategia.

Dacă interesul băncilor centrale se va reflecta în achiziții suplimentare, iar cererea investitorilor va crește în paralel, aurul ar putea beneficia de un nou impuls. Evoluția va depinde însă și de condițiile financiare, în special de dobânzi și de dolar.

Cum se reflectă evoluția internațională în prețul din România

Pentru cumpărătorii din România, cotația internațională nu este singurul element care determină prețul aurului în lei. Contează și cursul valutar, astfel că evoluția metalului pe piețele externe și cea a leului față de dolar pot influența împreună prețul local.

În România, prețul de referință al gramului de aur a atins 752,0815 lei la 2 martie 2026. Valoarea oferă un reper pentru evoluția locală, însă următoarea mișcare va depinde de cotația internațională și de cursul de schimb.