Exclusiv Anul în care angajații vor reveni la birou. Expert: „se va motiva că nu mai sunt productivi, dar este un pretext”
0Valul de concedieri început la final de 2024 va continua și în 2025, în condițiile în care toate domeniile, cu mici excepții, vor avea de suferit în urma creșterii fiscalității, susține expertul în resurse umane Doru Șupeală. O strategie de concediere va fi rechemarea oamenilor la birou.

Finalul anului 2024 și începutul lui 2025 au venit cu vești rele pentru piața muncii din România: mii de români au rămas fără locurile de muncă și alte concedieri sunt anunțate.
Industriile cele mai expuse sunt din domeniul auto, confecțiile textile în sistem lohn, dar și industria IT.
În plus, mediul de afaceri din România se arată pesimist față de 2025. 6 din 10 antreprenori români se așteptă ca 2025 să fie un an mai dificil decât cel care tocmai s-a încheiat, potrivit unui sondaj despre așteptările IMM-urilor față de 2025.
Expertul în resurse umane Doru Șupeală a trecut în revistă principalele tendințe ale pieței muncii din România în 2025. Concluzia este că, cu excepția sectorului public, sunt șanse mari ca în toate domeniile să fie probleme, iar unele companii să fie nevoite să facă concedieri și/sau scăderi de salarii.
„Va fi un an greu pentru toată lumea”
Adevărul: Cum vedeți piața muncii în 2025?
Doru Șupeală: Ca imagine de ansamblu, va fi un an greu pentru toată lumea, de la angajatori până la angajați, pentru că perioada de recesiune, de dificultate economică nu dă semne să treacă, ci probabil se va accentua. Asta înseamnă că vor continua concedierile și cele care sunt la vedere, dar și cele care sunt mascate.
Asta înseamnă că acum, piața aparține, clar, angajatorilor. Cam asta e perspectiva.
Un alt lucru important este că e deja al 3-lea an în care tinerii absolvenți vor avea foarte puține șanse să-și gâșească joburi. Vorbesc de tinerii absolvenți și de facultate, dar și de licee sau școli profesionale, pentru că nefiind o perioadă de dezvoltare, firmele gândesc foarte prundent și mai degrabă fac concedieri. Și dacă nu fac concedieri, nu neapărat angajează. Iar dacă deschid poziții noi, vor oameni experimentați, nu vor să ia începători pentru care să cheltuie timp și resurse ca să-i învețe. Va fi a 3-a generație de absolvenți care nu prea își va găsi loc în piața muncii și va încerca să se descurce făcând tot felul de joburi temporare sau joburi alternative, în special în zona asta de servicii, livrări, curierat, Bolt, Uber, chestii de genul ăsta, ocazionale, din păcate.
Angajații vor fi rechemați la birouri
Vor fi chemați în 2025 angajații la birou?
Un trend care se va vedea este aducerea cu forța a oamenilor la birou. RTO (return to office – reîntoarcerea la birou-nr) este o politică îmbrățișată deja pe scară largă de toate companiile.
Motivul ar fi că oamenii nu mai sunt productivi și că nu se mai face inovație. E o motivație în cele mai multe cazuri superficială, de fapt, este o intenție de a scăpa de oameni, de a face concedieri tăcute. Adică de a-i face să renunțe, să-și dea ei demisia cei care nu pot să se adapteze. E o politică globală. CEO-ul de la Amazon a recunoscut-o. A zis „trebuie să introducem condiții mai dure, astfel încât unii dintre ei să plece de bunăvoie”.
Problema companiilor care în perioada asta introduc măsuri de genul ăsta - de a fi mai dure în relația cu angajații - trebuie să înțeleagă că asta vine și cu o scădere a calității muncii și a productivității reale.
Adică să nu te aștepți că omul vine la birou și va fi mai productiv. Și să nu te aștepți că vor pleca oamenii proști, vor pleca oameni buni, pentru că cei care caută flexibilitatea sunt angajați de foarte bună calitate și își vor găsi de muncă în condiții mai flexibile în alte părți. Astfel că firmele astea vor pierde și oameni de foarte bună calitate. Doi la mână, angajații vor ține minte și când lucrurile se vor repara în economie, probabil în 2 - 3 ani, se va întâmpla din nou un fenomen de tip marea demisie, adică oamenii abia vor aștepta să plece de la angajatorii care i-au dezamăgit în perioada asta.
În unele situații presiunea asta de a veni la birou ține de managerii de echipe sau managerii de departamente: asta e metoda lor de a controla și de a evalua cumva contribuția oamenilor prin prezență, nu prin calitatea muncii. Ori suntem departe de modul în care ar trebui să se evalueze performanța
Există angajați care s-au întors deja la birouri?
În România se se lucra la modul general de acasă sau parțial de acasă. Pe zona asta de muncă de birou s-a generalizat chestia asta. A fost o deschidere mare mai ales în orașele în care competiția pentru forța de muncă a fost mare și calitatea angajaților a fost mai mare, cum sunt București, Cluj, Timișoara. Și companiile de dimensiuni medii și mari au putut permite lucrul de acasă. Însă lucrurile n-au arătat uniform. Și revenirea asta la birou s-a făcut gradual. Multe dintre birourile din Cluj s-au umplut chiar de la începutul lui 2024. Mulți angajați s-au întors la birou simțind că e o perioadă dificilă. Foarte mulți oameni s-au întors de bunăvoie, astfel încât să își creeze o relație mai bună cu șefii. Să nu fie primii puși pe lista de concedieri când o să fie concedieri, a fost o reacție cumva de protecție a oamenilor. Mulți oameni s-au dus singuri, fără să fie obligați.
Acum se introduce deja obligativitatea ca o formă de a mai scăpa de unii. Discursul managerilor cu privire la inovație e foarte demagogic și populist pentru că sunt foarte puține companii care fac realmente inovație și ălea au niște procese de lucru mult mai inteligente, în care flexibilitatea este foarte importantă.
Prezența la birou nu e esențială sau determinantă nici pentru productivitate. Companiile nu știu să facă performanță și asta ține de management și de capacitatea lor de a risca și de a inova în mod real.
Criza în IT și colacele de salvare
Cum va evoluat domeniul IT?
Va continua reașezarea și în industria de IT, ea deja se vede în sensul că s-a micșorat considerabil efectivul, cred că au ajuns cam la jumătate comparativ cu vremurile bune, firmelor din outsourcing, cele care aveau modelul acesta de închiriat oameni.
O parte dintre oamenii aceștia au fost absorbiți în zona de companii de software făcute de către firmele mari care doresc să își facă platforme proprii, care au venit și s-au așezat în România. Vedem aici firme din banking, din retail, din aviație, din foarte multe domenii. Au venit și și-au făcut centre de development pentru soluții proprii în România și ele sunt probabil cel mai atrăgător și mai sigur angajator în perioada asta. Cam toate rețelele de retail mari au în România centre de development. Cam toate băncile și-au făcut în România centru de development. Companii din aviație și asigurări au făcut la fel.
Digitalizarea asta continuă și în alte sectoare. Încep să-și facă centre sau, mă rog, birouri de software sau departamente de software și de soluții proprii, cam toți antreprenorii și cam toate companiile din cam toate domeniile. Acolo va fi o zonă bună de adăpost. Nu prea prezintă atractivitate din perspectiva inovației, adică n-o să te aștepți că faci super lucruri provocatoare acolo, dar vei avea de lucru la proiecte cât se poate de stabile, în condiții bune de de lucru.
În momentul acesta, avem mulți IT-ști care își caută o slujbă?
Da, sunt foarte mulți. Cea mai mare parte se lovește de refuz. Situația e globală, am văzut foarte multe povești, am văzut un articol în Wall Street Journal, zilele trecute, despre un manager de software, care aplicase la vreo 100 și ceva de job-uri și a primit doar trei mesaje înapoi. Doar trei companii au fost interesate, dar nu a reușit să concretizeze nimic. Deci cred că oamenii caută în mod activ, dar nu prea au la ce să se ducă. Job-urile care se publică de cele mai multe ori sunt publicate ca să se facă studiu de piață. Sau se caută talente excepționale, în rest anunțurile sunt mai degrabă puse pentru a ține piața caldă, nu neapărat ca să se facă angajări.
Cele mai multe companii de din software au redus masiv inclusiv departamentul de recrutare.
Cum vor fi primite modificările cu privire la fiscalitate în domeniul IT?
Va veni un val din nou de suferință în IT și în celelalte sectoare, în construcții și unde mai erau facilități, pentru că se elimină aceste facilități. Deci cumva oamenii vor fi iar puși în fața posibilității de a-și pierde o parte din venituri.
Cred că de data asta firmele nu vor mai grăbi să acopere ele gaura, cum s-a întâmplat anul trecut când au dat prima modificare. Atunci, au zis că taxează cu impozit pe venit cu 10% doar sumele peste 10.000 de lei, ceea ce a afectat mai degrabă salariile mari. Dar acolo firmele în multe cazuri, cred că 50-60% din cazuri, au acoperit ele pierderea, ca să-și păstreze oamenii mulțumiți, fericiți. Cred că de data asta nu se va mai întâmpla și pentru cea mai mare parte a angajaților din IT o să se vadă o scădere a veniturilor, pentru că firmele n-au de unde să dea banii ăștia. Adică nu a văzut nimeni o creștere a cifrei de afaceri, a numărului de comenzi. Dimpotrivă, firmele care au de lucru primesc contracte, dar în condiții financiare nu atât de atrăgătoare cum erau anii trecuți. Și atunci trebuie să cumpere muncă la prețuri mai atrăgătoare.
De aceea există inclusiv posibilitatea ca în anumite domenii din IT, din outsourging să scadă tarifele pe care oamenii le primesc pe oră, pentru că e presiunea clienților. Clienții au încercat mulți dintre ei să se ducă spre India, au văzut că acolo lucrurile nu arată neapărat bine. S-au întors tot în România, dar pun condiții financiare și ca arhitectură a echipelor mult mai dure. Adică nu mai acceptă să lucrezi la un proiect cu 20 de oameni, vor 10 oameni și să-l faci în aceeași perioadă de timp și la un cost de jumătate. Atunci presiunea asta a clienților pe bani, pe zona financiară care vine dublată cu cerința lor de a folosi inteligența artificială, adică de a face codarea parțial automat, vine cu presiune și asupra salariilor și oamenii trebuie să înțeleagă treaba asta.
Bine merg în continuare firmele care au relații foarte bune cu clienții lor și livrează calitate și au tradiție în zona asta, dar nu sunt de mari dimensiuni. Firmele astea nu sunt neapărat de mari dimensiuni și sunt foarte flexibile în relația cu clienții și n-au fost niciodată lacome, adică cei care au fost lacomi, cei care au tarifat foarte sus și au vândut și gogoși, în sensul că vindeau juniori pe post de seniori sau făceau niște echipe în care oamenii nu prea existau, firmele alea au mari probleme și e foarte bine că au probleme deoarece modelul ăla de business n-ar trebui să mai existe.
„Faptul că guvernul umblă la taxare lovește și mai mult în piața muncii”
Cum vor afecta piața muncii majorările de taxe și impozite?
Faptul că guvernul umblă la taxare lovește și mai mult în piața muncii. Oamenii pot să se aștepte inclusiv la scăderi de salarii sau la scăderi de program de lucru. Am văzut treaba asta în multe sectoare care n-au avut de lucru. În Maramureș, de exemplu, treaba asta s-a întâmplat și în producția de componente electrice. S-a redus programul de lucru pentru că nu au comenzi, depozitele sunt pline, vânzările nu neapărat merg bine. Cumva o să fie și niște efecte în lanț, faptul că oamenii nu mai aruncă atât de ușor banii nici în imobiliare și nici în zona asta de renovări, construcții, afectează și sectorul de construcții și implicit și sectorul materiilor prime de construcții. Și o să se simtă în producția industrială un efect de stagnare sau un efect de reducere a volumelor de vânzări.
Ultima parte a anului trecut și începutul acestui ani au venit cu multe anunțuri de concedieri. Va continua acest val de concedieri?
Da, eu cred că da. Adică firmele care aveau muncă foarte rudimentară care erau în lohnul acesta de confecții au închis foarte multe. În 2024 s-au închis fabrici și în Moldova și în Transilvania. Asta nu e neapărat o veste proastă. Vestea proastă este că nu li se dă o alternativă acelor oameni, adică n-au unde să se ducă. Nu există alți angajatori care să plătească un pic mai bine în zonele acelea. Sunt zonele astea sărace, orașele de mici dimensiuni sau comunele mai mari, dar în general orășele. În județul Botoșani s-au închis foarte multe. Botoșani era paradisul lohn-ului în confecții și s-a cam terminat.
În multe sectoare, vom vedea reduceri de personal.
Care sunt domeniile care vor suferi cel mai mult în 2025 în urma așa-zisei Ordonanțe trenuleț?
Absolut toate. Adică sunt rare excepțiile în care nu vor avea impact negativ deciziile Guvernului. În sectorul public - nu, pentru că sectorul public e mereu protejat, dar vor fi zone și în sectorul public unde, poate, se vor opri angajările temporar. Forme sau metode de a evita legea au găsit mereu. Și cred că în sectorul public se va simți o scădere a interesului, pentru că se îngheață salariile și asta cred că se va păstra.
Va scădea cumva interesul oamenilor bine calificați pentru posturile din învățământ, sănătate și celelalte domenii de servicii publice, pentru că poate o să-și caute joburi la privat. Atâta vreme cât salariile nu țin pasul cu inflația, va crește și corupția. Adică se va reveni la meditații intensive nefiscalizate, la pliculeț prin sănătate și la o mulțime de alte aranjamente de felul acesta.
Facilitățile astea fiscale au fost în sectoare, precum construcțiile, de exemplu, tocmai ca să aducă la lumină cele mai multe salarii. Se va reveni la munca la negru sau la gri. Și în Horeca și în alte domenii e același lucru.