Aderarea la euro: Când ar putea trece România la moneda unică europeană

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, a fost concluzia celei mai recente evaluări a Comisiei Europene.

România nu ar putea adopta moneda euro în 2023, Foto: Shutterstock

Potrivit datelor transmise de Wall-Street, toate informațiile arată că este imposibil să trecem la moneda unică europeană în 2023, 2024 și chiar 2025. De fapt, un termen realist ar fi mai degrabă anul 2030.

Conform raportului de convergență, ţara noastră nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii de convergență necesare pentru a trece la euro.

De fapt, singura țară dintre cele șapte incluse în raport care va trece la euro de la 1 ianuarie 2023 este Croația, deși a intrat în UE mult după noi.

,,Având în vedere evaluarea Comisiei şi luând în considerare factorii suplimentari relevanţi pentru integrarea economică şi convergenţă, inclusiv evoluţia balanţei de plăţi şi integrarea pieţelor produselor, forţei de muncă şi financiare, Comisia consideră că Croaţia îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro. Prin urmare, Comisia a adoptat, de asemenea, propuneri de decizie a Consiliului şi de regulament al Consiliului privind introducerea monedei euro în Croaţia”, se arăta în raportul Comisiei din iunie.

Croaţia se pregăteşte pentru euro

Weekend-ul trecut, analiştii Reuters arătau că această ţară a început deja pregătirea ATM-urilor pentru trecerea la euro. Astfel, numărul ATM-urilor din Croația care eliberează moneda națională, kuna, s-a redus semnificativ înainte de aderarea la euro.

La mijlocul acestei luni, băncile din Croaţia au început să retragă aproximativ 2.700 din cele 4.000 din ATM-uri care există în ţară, în ideea de a le pregăti pentru a putea să elibereze euro începând de luna viitoare. Asociaţia băncilor din Croaţia a pus la punct chiar şi o hartă interactivă cu toate ATM-urile pentru a-i ajuta pe oameni să găsescă pe cel mai apropiat automat operaţional.

Când vine vorba de moneda pe care oamenii o pot utiliza, atât kuna cât şi euro vor fi în circulaţie începând de la 1 ianuarie şi până la miezul nopţii de 14 ianuarie. După acea vor fi utilizaţi doar euro.

Croaţia este membră a Uniunii Europene începând din 2013 şi va deveni a doua ţară din fosta Iugoslavie, după Slovenia, care va adera la zona euro. În ziua de 1 ianuarie 2023, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi premierul croat Andrej Plenkovic intenţionează să facă o scurtă plimbare pe străzile din Zagreb şi să bea o cafea pe care să o plătească în euro, preciza reuters, în urmă cu câteva zile.

Conform Wall-Street, şi Bulgaria, cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, care are deja moneda naţională leva legată de euro, a promis că va adopta moneda unică în 2024, la actualul curs de schimb fix. În mai, guvernul de la Sofia a adoptat un plan național pentru trecerea la euro.

Ce condiţii trebuie să îndeplinească România

Pentru ca ţara noastră să poată trece la euro trebuie să îndeplinim toate cele patru criterii de convergență: participarea cu succes la ERM II (Mecanismul European al Cursului de Schimb) timp de cel puțin doi ani, stabilitatea prețurilor, finanțe publice solide și sustenabile și o rată a dobânzii pe termen lung de cel mult de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

Statele membre UE care vor să treacă la euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergenţă economică durabilă, care este examinat în raportul de convergenţă pe baza criteriilor de convergenţă.

Aceste criterii (denumite şi ,,criteriile de la Maastricht") sunt prevăzute în din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

România nu îndeplinește criteriul de convergență privind rata de schimb

Acest criteriu presupune participarea la ERM II, Mecanismul European al Cursului de Schimb. Prin acest mecanism se definește pentru moneda fiecărui stat din afara zonei euro un curs de schimb central față de euro și un interval standard de fluctuație de ±15 la sută.

Participarea cu succes la ERM II timp de cel puțin doi ani este unul din cele patru criterii de convergență pentru a trece la euro. Ea presupune să se respecte marjele de fluctuație și să nu existe o reevaluare în jos a parității centrale pe parcursul celor doi ani.

România nu participă la ERM II - ca urmare, nu poate trece la euro. Și dacă am participa la ERM II de la 1 ianuarie 2023, tot ar trebui să mai treacă cel puțin doi ani.

România nu îndeplinește criteriul de convergență privind stabilitatea prețurilor

Rata medie a inflației până în aprilie 2022 a fost de 6,4%, adică mult peste valoarea de referință de 4,9%. Raportul estimează că rata inflației va rămâne și în continuare peste valoarea de referință. În noiembrie, rata inflației în România era la 17%. Iar pentru anul viitor, analiștii CFA, una dintre cele mai prestigioase certificări din domeniul financiar, anticipează o inflație de 10,68% în următoarele 12 luni în România.

România nu îndeplinește criteriul de convergență privind finanțele publice solide

Țara noastră face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, pe baza evoluțiilor dinaintea pandemiei. În 2021 a existat o ameliorare iar în 2022, Comisia Europeană estimează că deficitul public general va scădea până la 7,5% din PIB , iar în 2023, la 6,3%. Dar ponderea datoriei publice în PIB se apropie anul acesta de 50%. Iar în 2023 riscă să ajungă chiar la 52,6%.

Raportul preconizează că atât în 2022, cât și anul viitor, România riscă să nu respecte obiectivele fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului European în baza căreia procedura de deficit excesiv a fost menținută în suspensie. De asemenea, bugetele anuale ale României au fost constant în contradicție cu normele fiscale naționale și nu au fost bazate pe strategii bugetare pe termen mediu.

România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung

Rata medie a dobânzii pe termen lung în România în anul fiscal încheiat în aprilie 2022 a fost de 4,7%, în condițiile în care valoarea de referință este de 2,6%. În aprilie 2022, rata dobânzii pe termen lung a ajuns la 6,6%.

Or criteriul prevede că, în cursul unei perioade de un an înaintea examinării, un stat membru a avut o rată a dobânzii nominală medie pe termen lung care nu poate depăși cu mai mult de 2% pe aceea a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilității prețurilor. Ratele dobânzilor sunt calculate pe baza obligațiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, ținând seama de diferențele dintre definițiile naționale.

În 2018, ţara noastră îndeplinea un singur criteriu, cel legat de finanțele publice. Totuşi, în 2016, reușeam să satisfacem chiar trei criterii: stabilitatea preţurilor, finanţele publice solide şi rata dobânzilor pe termen lung.

În noiembrie anul acesta, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, anunța data la care crede că România va adera la moneda euro.

,,Anul 2029 este o ţintă viabilă pentru aderarea la euro, dar cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte.”, a afirmat oficialul luna trecută.