Hanul Gabroveni a ajuns WC public si loc de refugiu pentru bisnitari

Pe strada Lipscani, la nr.90, Hanul Gabroveni, constructie de secol XVIII, a devenit o ruina. Structura de rezistenta si detaliile de fatada care pot fi vazute si astazi sunt cele originale, hanul

Pe strada Lipscani, la nr.90, Hanul Gabroveni, constructie de secol XVIII, a devenit o ruina. Structura de rezistenta si detaliile de fatada care pot fi vazute si astazi sunt cele originale, hanul fiind insa lasat prada degradarii. Imobilul care a adapostit candva un centru comercial de renume, un han si un hotel este in prezent nefolosit, zidurile, boltile, arcele sale fiind partial sau total distruse. Cauzele avariilor si degradarilor sunt reprezentate de actiunea repetata a miscarilor seismice, de diverse distrugeri, cum ar fi demolarile, spargerile, incendiile, depunerile de gunoaie, invazia vegetatiei, la care se adauga lipsa resurselor financiare in vederea consolidarii si restaurarii. Dupa gloria de altadata, astazi, la inceput de nou mileniu, Hanul Gabroveni reprezinta paradisul vanzatorilor ambulanti care isi adapostesc marfa, se feresc de ploaie sau isi fac nevoile intre zidurile sale. Starea jalnica in care se afla cladirea a carei frumusete trecuta parca striga sa fie salvata, te face sa crezi ca ea nu ar mai apartine nimanui, ca se asteapta prabusirea ei de la sine, pentru ca locul sa poata fi folosit pentru cine stie ce altceva. Si totusi, Hanul Gabroveni are un proprietar. Dupa 1950, cand lui Constantin Cavalli, fost proprietar, i-a fost luata cladirea, trecand in proprietatea statului prin decretul nr.92/1950, aceasta este pasata intre Ministerul de Finante si Primarie. In 1980, a fost inscrisa pe un decret de demolare, din fericire nerealizat. in 1990, prin Hotararea de Guvern nr.699/1990, semnata de Petre Roman, imobilul a fost concesionat pe 25 de ani firmelor S.C GELYNE(FRANTA) si GAVRILA CO-SIVA S.R.L. Acestea urmau sa prezinte Departamentului de Urbanism din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti un plan de reabilitare, care nu a fost insa realizat. Din aceasta cauza, in 1997, PMB a solicitat evacuarea imobilului, actionand in instanta firmele, procesul fiind castigat de SIVA S.R.L. In 1999, dupa ce PMB face apel la Tribunalul Municipiului Bucuresti Sectia 5 Civila, a castigat prin sentinta 786-A/1999 evacuarea imobilului. In 1998 si 1999, Ministerul Culturii a intervenit prin lucrari de conservare si consolidare. Intrebata de ce au fost oprite lucrarile, Hanul Gabroveni fiind, inainte de orice, un monument istoric, Tereza Sinigalia, actualul sef al Directiei Monumente Istorice din Ministerul Culturii si Cultelor a precizat ca: "MCC nu se poate ocupa decat de obiective care au o situatie judiciara clara. Cum Hanul Gabroveni nu avea deloc o situatie judiciara clara, in 1999, lucrarile de conservare a trebuit sa fie intrerupte", demonstrand ca nu cunoaste situatia imobilului,limpezita chiar in anul intreruperii lucrarilor. Neclare sunt si intentiile PMB care, desi inversunat sa il castige, l-a dat apoi uitarii, lasand ca starea lui sa se inrautateasca si nerealizand nici macar lucrari de intretinere. Nici viitorul nu se arata prea bun, Stefan Damian, seful Directiei Patrimoniu din cadrul Primariei, precizand cu seninatate ca: "In acest moment nu exista un proiect, un plan sau un program care sa vizeze Hanul Gabroveni." Directia de cultura din Primaria Capitalei, care are in grija monumentele de pe raza Bucurestiului, nu e deloc preocupata de faptul ca ruinele "strica" imaginea de oras european cu care se mandreste atat Primarul general. Desi am incercat in repetate randuri sa o contactam pe directoarea acestei directii, Oana Turbatu, aceasta a amanat nepermis explicatiile, motivand lipsa de timp. Situatia nu este singulara, de la un timp monumentele parand mai degraba ca incurca autoritatile raspunzatoare de soarta lor, a caror "strategie" este aruncarea responsabilitatii dintr-o ograda in alta.