200 de ani de la naşterea lui Ion Ghica: Lansarea cărţii „Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani“

200 de ani de la naşterea lui Ion Ghica: Lansarea cărţii „Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani“

Ion Ghica (1816-1897)

Cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Ion Ghica, vineri, 28 octombrie, de la ora 19:00, la librăria Cărtureşti Verona va avea loc lansarea monografiei „Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani” de Ruxanda Beldiman, apărută la Editura Istoria Artei.

Ştiri pe aceeaşi temă

La eveniment vor lua cuvântul: doamna Carina Ghica-Ogrezeanu, stră-strănepoata lui Ion Ghica, domnul Mihai Dimitrie Sturdza, genealog, doamna Ruxanda Beldiman, istoric de artă. În calitate de moderator, doamna Oana Marinache, editorul cărţii. Volumul a apărut cu sprijinul Asociaţiei Domeniul Ghica Ghergani.

„Toată lumea doreşte să vadă Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit să ne vadă au povestit minunăţii şi minunăţii, iar lumea vorbeşte în oraş despre bunul-gust, simplitatea şi frumuseţea micii noastre aşezări de la ţară.” Ion Ghica către soţia sa, Alexandrina, într-o scrisoare de la 1867.

Unele legende vorbesc despre faptul că la Ghergani a fost plănuită Unirea Principatelor Române. În timp ce altele menţionează apariţia haiducilor Iancu Jianu şi Ioniţă Tunsul la Ghergani, în primii ani ai secolului al XIX-lea. Domeniul de la Ghergani se află la o distanţă de 40 de kilometri de Bucureşti, în centrul oraşului Răcari, pe drumul spre Târgovişte, având un potenţial turistic deosebit în apropierea Bucureştiului.

„Au venit la Ghergani pentru a-i întâlni pe Ghica şi pe soţia acestuia, Alexandrina, distinsă pianistă, boierime erudită, scriitori şi artişti, personaje de frunte ale lumii politice româneşti şi europene. Au trecut pe aici Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu, D.A. Sturdza, Ion Bălăceanu, Sir John Laurence, om de stat britanic, vicerege al Indiei ş.a.

Conacul de la Ghergani, reconstruit în două etape între 1869-1888, după schiţele şi viziunea lui Ion Ghica de arhitecţii Dimitrie Berindey (1831-1884) şi apoi de George Mandrea (1855-1916), se înscria ca şi alte reşedinţe boiereşti din epocă, în categoria maisons de plaisance. Avea însă nota lui particulară, conferită de profilul intelectual şi artistic al cuplului Alexandrina şi Ion Ghica.” Ruxanda Beldiman

Cutremurul din noiembrie 1940 a afectat puternic clădirea prin prăbuşirea etajului ce nu a mai fost reconstruit. În perioada comunistă în fostul conac a funcţionat un spital, fără ca valoarea memorialistică şi istorică a edificiului şi a locului să fi preocupat forurile decizionale, în ciuda clasării ansamblului ca monument memorial în anul 1955.

Vechea curte boierească de la Ghergani trecută prin vicisitudinile istoriei recente se află actualmente într-o avansată stare de degradare. Refuncţionalizarea culturală şi memorialistică a ansamblului – conac, capelă, parc dorită de urmaşii lui Ion Ghica, actualii proprietari, se sprijină pe proiectul de restaurare şi reabilitate conceput de arhitectul Şerban Sturdza împreună cu biroul de arhitectură Prodid, în respectul monumentului istoric şi al spiritului locului.

Mai multe amănunte, pe site-ul www.domeniul-ghica.ro.

Citeşte şi: Prinţul Ion Ghica, prieten cu Alecsandri

Prinţ, inginer, diplomat, prim-ministru

Ion Ghica, personalitate marcantă a secolului al XIX-lea, a fost unul dintre cei mai activi susţinători ai genezei României Moderne. A pledat pentru cauza Unirii Principatelor Române în toată Europa, de la Constantinopol la Londra, urmând să-şi trăiască împlinirea acestui vis în a doua parte a vieţii când a fost Prim-ministru de patru ori, atât în vremea lui Cuza cât şi în timpul domniei lui Carol I.

Ion Ghica este considerat unul dintre marii fondatori ai economiei române moderne, prin reformele curajoase pe care le-a iniţiat. A devenit primul preşedinte al Academiei Române şi a rămas cel mai longeviv preşedinte al acestei instituţii până în prezent. A fost Director al Teatrului Naţional şi al teatrelor, pe când Caragiale avea premierele pieselor sale, a fost ambasador al României la Curtea Reginei Victoria.

Prin Scrisorile către Vasile Alecsandri, a creat una dintre cele mai valoroase opere memorialistice ale literaturii române, evocând evenimentele istorice la care a luat parte în Valahia, Moldova, Paris, Londra, Constantinopol sau Insula Samos din Grecia – unde a fost în exil când Revoluţia de la 1848 a fost înfrântă. În Insula Samos a fost numit guvernator, un rol pe care puţini români l-au putut avea la acea epocă, unde a primit misiunea dificilă de a lupta împotriva piraţilor din Marea Egee, reuşind să elibereze rutele maritime între Europa Occidentală şi Orient. Doi ani de la venirea pe insulă, este numit Principe de Samos, graţie succesului cu care a reuşit să guverneze insula. Scrisorile sale sunt poate cel mai complet tablou al societăţii româneşti în secolul XIX, atât pe plan social, cât şi pe plan politic, Ion Ghica dovedindu-se un memorialist de excepţie, redând cu inteligenţa inginerului umeroase amănunte ale vieţii de zi cu zi, atât în mediile aristocratice, cât şi în mahalalele bucureştene.

Conacul de la Ghergani, reşedinţa lui Ion Ghica în secolul al XIX-lea     FOTO: www.facebook.com/IonGhica200

Ion Ghica s-a născut la 12 august 1816 la Bucureşti, descendent al marii familii de domnitori. Vremurile în continuă schimbare l-au făcut încă de timpuriu să nu urmeze cursul firesc al unui destin de „prinţ”, ci l-au determinat să îşi asume propriul destin. Astfel că, spre deosebire de colegii săi din generaţia paşoptistă, este singurul care se specializează în studii exacte, obţinând diploma de inginer la Paris, la prestigioasa Ècole Royale des Mines. O perioadă, înainte de Revoluţie, a fost profesor de geometrie la Iaşi, dobândind calităţi pedagogice care l-au ajutat mai târziu să publice numeroase articole de popularizare pe teme de economie.

Prin viziunea sa economică şi socială a luptat împotriva robiei şi privilegiilor de orice fel, încurajând dezvoltarea pieţei libere şi extinderea liniilor de cale ferată. La venirea sa în calitate de şef al Guvernului, pe piaţă circulau numeroase monede străine şi nu exista o unitate monetară a Leului, acesta fiind doar o noţiune de calcul teoretică. Ion Ghica a rămas în istorie drept unul dintre primii economişti ai României, sprijinind formarea unui sistem bancar modern.

La data de 7 mai 1897, se stinge din viaţă şi este înmormântat la Domeniul de la Ghergani, în Capela familiei proiectată după planurile sale.



Evenimente omagiale în anul 2016

La iniţiativa stră-strănepoatei sale, Irina Bossy-Ghica, Domeniul de la Ghergani a fost redobândit în urmă cu 8 ani şi în prezent se află într-un amplu şantier de restaurare şi consolidare. Domeniul cuprinde parcul Ion Ghica, conacul – aflat într-o stare avansată de degradare – şi capela familiei.

„Şantierul la Capelă s-a terminat, cu excepţia restaurării picturii interioare, care va lua foarte mult timp. A fost un proces de durată, însă acum ne bucurăm foarte mult că putem reda circuitului public o parte din frumuseţea acestei istorii”, a declarat Irina Bossy-Ghica.

La data de 12 septembrie 2016, Ion Ghica a fost omagiat la Domeniul de la Ghergani, la primul eveniment organizat de Familia Ghica după perioada interbelică. Cu acest prilej a fost prezentată monografia semnată de istoricul de artă Ruxanda Beldiman. La eveniment au luat parte descendenţi ai familiei Ghica şi numeroşi membrii ai famililiilor istorice româneşti, precum şi personalităţi ale vieţii publice. Programul evenimentului a cuprins turul ghidat organizat de doamna Ruxanda Beldiman, urmat de o sesiune solemnă în cadrul căreia au vorbit doamna Irina Bossy – Ghica, doamna Myriam Ghica (Elveţia), strănepoata lui Ion Ghica - genealog, doamna Georgeta Filitti - istoric, domnul Silviu Miloiu - istoric, domnul Matei Cazacu - istoric şi genealog (Franţa).

La data de 22 septembrie 2016, la Academia Română a avut loc sesiunea dedicată Bicentenarului Ion Ghica, în cadrul căreia au luat cuvântul: Acad. Dan Berindei, Acad. Eugen Simion, Prof. Victor Axinciuc, Prof. Nicolae Mecu, Prof. Paul Cernat. Discursurile au susţinut ideea recuperării culturale a personalităţii lui Ion Ghica, prea puţin cunoscut în zilele noastre pentru contribuţiile însemnate aduse literaturii române şi economiei. Cu acest prilej a fost anunţat proiectul de reeditare a ediţiei de Opere complete Ion Ghica cu texte inedite descoperite recent.

La data de 12 septembrie 2016, Ion Ghica a fost omagiat la Domeniul de la Ghergani, la primul eveniment organizat de Familia Ghica după perioada interbelică     FOTO: Ruben Dumitru | www.facebook.com/IonGhica200

Domeniul Ghica de la Ghergani va fi reintrodus în circuitul public

Domeniul de la Ghergani a fost redobândit în urmă cu 8 ani de către Irina Bossy-Ghica, prin eforturi susţinute timp de mai bine de 15 ani. Au fost luate demersuri de salvare a patrimoniului arhitectural din fonduri proprii, în primul rând pentru salvarea Capelei care se afla în pericol de colaps, însă Domeniul are nevoie de o şi mai mare implicare pentru a fi restaurat şi pentru a-şi îndeplini rolul de obicetiv turistic de patrimoniu, aflat la doar 30 de minute de Bucureşti, la jumătatea distanţei până la Târgovişte.

În perioada următoare, Domeniul de la Ghergani va putea fi vizitat doar de grupuri organizate. Pentru programarea lor, cei care doresc să vină la Ghergani sunt rugaţi să contacteze Asociaţia Domeniul Ghica Ghergani la numărul de telefon 0726.813.074. Mai multe amănunte, pe site-ul www.domeniul-ghica.ro.

La data de 12 septembrie 2016, Ion Ghica a fost omagiat la Domeniul de la Ghergani, la primul eveniment organizat de Familia Ghica după perioada interbelică     FOTO: Ruben Dumitru | www.facebook.com/IonGhica200

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările