Expoziţie despre Gina Patrichi, vernisată de 9 martie, când actriţa ar fi împlinit 84 de ani

La Teatrul Bulandra, ziua de 8 martie va fi o zi cu totul specială şi pentru că Gina Patrichi, actriţa cu chip şi voce atât de speciale, a cărei amintire  se păstrează încă în mintea şi sufletul celor care au avut şansa de a o vedea jucând, ar fi împlinit 84 de ani.

În semn de respect şi pentru aducere aminte, Teatrul Bulandra organizează luni, 9 martie, ora 19.00, la Sala Liviu Ciulei, expoziţia Gina Patrichi – o stea în galeria Teatrului Bulandra. Îşi vor aminti de Gina Patrichi, actriţa şi omul, actorii: Marcel Iureş, Virgil Ogăşanu, Manuela Ciucur, Emilia Dobrin şi creatoarea de modă Doina Levintza.

Eugenia Margareta Elena Patrichi, pe numele său la naştere, a venit pe lume la 8 martie 1936, într-o casă din Strada Cazărmii nr. 56 din Bucureşti, fiind al doilea copil al familiei lui Grigore Patrichi, şef de laborator la Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic, şi a Elenei Patrichi.

Încă de mică, cea alintată Gina, demonstra o fire băieţoasă şi dinamică, şi manifesta o fascinaţie aparte pentru teatru, fiindcă alături de alţi copii, inclusiv de fratele său, Mircea, crea scenete, stabilea distribuţii şi îşi realiza costume.

A urmat Şcoala „Ion Creangă”, apoi Liceul de fete „Domniţa Ileana”, unde, la serbările şcolare, recita poezii şi juca în piese de teatru.

Pasiunea pentru teatru devenea din ce în ce mai puternică, Gina era nelipsită de la spectacolele Teatrului Armatei, era fascinată de afişele care anunţau piesele de teatru. A crescut alături de spectacolele în care a putut admira actori remarcabili, de la Irina Răchiţeanu-Şirianu, Mihai Popescu, la George Calboreanu, George Vraca, Maria Filotti, Sonia Cluceru, Lucia Strurza Bulandra, Jules Cazaban.

Gina Patrichi a luat, pentru o perioadă, şi lecţii de balet, la şcoala condusă de Floria Capsali.

A parcurs apoi liceul de chimie, însă atenţia sa nu era îndreptată decât spre lecturi din Coşbuc şi Eminescu, de poezii recitate în faţa oglinzii.

Actriţa Emma Romano a fost persoana providenţială pentru cariera sa ulterioară, acordându-i câteva lecţii şi încurajând-o să-şi urmeze pasiunea.

În anul 1952, fără ştirea părinţilor, se înscrie la examenul de la Institutul de Teatru, unde va recita „Mama” lui George Coşbuc, în faţa comisiei formate din: Aura Buzescu, Al. Şahighian, George Dem. Loghin şi A. Pop Marţian. Comisia îi sugerează că este prea tânără pentru a deveni studentă la teatru, însă după trei zile, află că este admisă, la doar 16 ani şi cu studiile medii neîncheiate.

Va studia la clasa profesoarei Aura Buzescu, însă va frecventa şi celebra terasă Mon Jardin, unde cântau Gabi Mezei, Johnny Răducanu, Geo Reininger şi Micki Ampoiţan. Gina şi colegii ei studenţi au început să întârzie sau să absenteze de la cursuri, iar în anul III, profesoara Aura Buzescu, recunoscută pentru fermitatea ei, avea să o exmatriculeze pe Gina Patrichi, recunoscută, altfel, ca una dintre cele bune studente.

Viitoarea mare actriţă avea să parcurgă o perioadă de dezamăgiri, a încercat să se alăture trupelor de amatori ale Caselor de Cultură, a cochetat cu circul, a încercat să se angajeze la o fabrică de tricotaje şi a fost bibliotecară la fostul Cazino din Staţiunea Mamaia.

În vara anului 1956, află că Teatrul de Stat din Galaţi avea nevoie de actori şi, graţie talentului său, este angajată.

La 21 octombrie 1956, a debutat pe scena teatrului din Galaţi, în rolul Mariana Pleşoianu, în spectacolul „Nota zero la purtare” de Octavian Sava şi Virgil Stoenescu, în regia lui Valeriu Moisescu.

În anul 1964, Gina Patrichi se transferă la Teatrul Bulandra din Capitală, unde debutează, la 29 ianuarie, alături de George Oancea, Marcel Anghelescu şi Victor Rebengiuc, în rolul Corinei din „Jocul de-a vacanţa”, de Mihail Sebastian, regia Valeriu Moisescu.

Au urmat roluri remarcabile realizate pe scena de la Bulandra, câteva dintre acestea fiind „Clipe de viaţă” de William Saroyan, regia Liviu Ciulei, în 1964 – rolul Kitty Duval, „D-ale carnavalului”, de Ion Luca Caragiale, regia Lucian Pintilie, în 1966 – rolul Miţa Baston, „Victimele datoriei”, de Eugen Ionescu, regia Crin Teodorescu, în 1968 – rolul Madeleine,  „Elisabeta I”, de Paul Foster, regia Liviu Ciulei, în 1974 – rolul Caterina de Medici,„Azilul de noapte”, de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei, în 1975 – rolul Nastasia, „Interviu” de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu, în 1976 – rolul reporterei, „Romeo şi Julieta la sfârşit de noiembrie”, de Jan Otcenasek, regia Valeriu Moisescu, în 1984 – rolul Maria Dockalova, „Hamlet” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, în 1985 – rolul Gertruda, „Dimineaţă pierdută” de Gabriela Adameşteanu, regia Cătălina Buzoianu, în 1986 – rolul Ivona, „Forma mesei” de David Edgar, regia Ion Caramitru, în 1991 – rolul Verei Rousova sau „Teatrul comic” de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete, în 1992.

În anul 1988, Gina Patrichi s-a aflat şi pe scena Teatrului Naţional din Cluj, în „Antoniu şi Cleopatra”, de William Shakespeare, regia Mihai Măniuţiu, în rolul Cleopatrei.

Gina Patrichi a jucat în numeroase producţii pentru Marele Ecran, alături de actori excepţionali precum Emil Botta, Gheorghe Dinică, Ştefan Iordache, Toma Caragiu, Amza Pellea, Ştefan Mihăilescu-Brăila, George Constantin, Draga Olteanu Matei, Silvia Popovici, Victor Rebengiuc, Dorel Vişan, George Mihăiţă, sau Florin Zamfirescu.

În anul 1964, a debutat în film, în „Cartierul veseliei”, regia Manole Marcus, alături de Toma Caragiu, Olga Tudorache, Ilarion Ciobanu şi Tanţi Cocea, iar primul rol important a fost, în acelaşi an, Roza Ianoşi, în „Pădurea spânzuraţilor”, regia Liviu Ciulei, o ecranizare a romanului lui Liviu Rebreanu, film premiat, chiar la Festivalul de la Cannes, un an mai târziu.

Vocea excepţională a Ginei Patrichi a dat viaţă unor personaje întruchipate magistral, pentru Teatrul Naţional Radiofonic, pentru care a realizat nu mai puţin de 160 de roluri, colaborând cu regizori ca Titel Constantinescu, Mihai Pascal, Constantin Dinischiotu, Paul Stratilat sau Dan Puican.

Gina Patrichi a fost căsătorită cu avocatul Victor Anagnoste (1928 - 2011), din 1959 până la decesul prematur al actriţei (la doar 58 de ani) pe 18 martie 1994.