În timpul Primului Război Mondial, tezaurul României a ajuns în Rusia, la păstrare, după ce jumătate din teritoriul ţării a fost ocupat de Puterile Centrale. Era vorba despre mai bine de 90 de tone de aur trimise la Kremlin. După 1918, Rusia bolşevică a rupt legăturile cu România, iar tezaurul românesc a fost pierdut.
După mulţi ani de muncă, specialiştii de la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău au reuşit să adapteze la clima şi solurile locale câteva plante medicinale de mare valoare. Una dintre ele este Sideritis Scardica, pe care pe o consumau cosmonauţii ruşi în misiunile lor.
Rapoarte secrete din anii '50 arătau cât de mare era interesul sovieticilor pentru zăcămintele de uraniu din România şi cum au fost căutate şi exploatate acestea.
Mai multe dintre marile centre industriale din România interbelică au fost devalizate după Al Doilea Război Mondial, iar apoi au intrat sub controlul sovieticilor, arată rapoartele secrete din anii '50.
Autorităţile locale dintr-un oraş din Transilvania au confundat locul în care îşi dorm somnul de veci eroii României cu porţiunea din cimitir în care sunt îngropaţi soldaţii sovietici. Drept urmare, un preot militar a ţinut o slujbă, iar soldaţii şi poliţiştii au depus flori şi au dat onorul militarilor ruşi.
În România, în anul 1950 a existat Regiunea Autonomă Maghiară, înfiinţată după inspiraţie sovietică. Zece ani mai târziu, în satele regiunii copiii nu ştiau româneşte. Ulterior, partea de sud a regiunii a trecut la regiunea Braşov.
Chiar dacă impunerea de către sovietici a guvernului dr. Petru Groza a provocat neînţelegeri între cele trei mari puteri aliate din cel de-Al Doilea Război Mondial, peste aproape un an, în urma unor compromisuri, S.U.A. şi Marea Britanie au recunoscut guvernul pro-comunist român la 4, respectiv 5 februarie 1946.
Timp de peste un deceniu, după Al Doilea Război Mondial, trupe ale Armatei Roşii au staţionat în România. Mărturii rare ale vremii arată felul în care s-au comportat ostaşii sovietici şi cum erau priviţi de către români.
Militarii români care au fost luaţi prizonieri pe teritoriul Uniunii Sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial au avut de ales între a suporta pe mai departe ororile din lagăre sau a trăda. Mulţi au ales ultima cale: aceea de a înscrie în diviziile „Tudor Vladimirescu“ sau „Horea, Cloşca şi Crişan“, constituite pe teritoriul sovietic.
În cartea sa „CIA o istorie secretă“, jurnalistul american Tim Weiner, laureat al Premiului Pulitzer, scrie pe mai bine de două pagini cum a eşuat în România prima operaţiune secretă a CIA din timpul Războiului Rece. O operaţiune prin care cei de la CIA doreau să organizeze PNŢ într-o forţă de rezistenţă anticomunistă.
Comuniştii nu numai că i-au tăiat aripile zburătorului Horia Agarici, unul dintre aşii aviaţiei române din cel de-Al Doilea Război Mondial, ci au încercat să-l şi discrediteze. Sovieticii nu i-au iertat niciodată faptul că, în timpul conflagraţiei mondiale, pilotul constănţean le-a doborât singur trei avioane.
România a pierdut, printr-un artificiu diplomatic al unui ministru sovietic, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Acesta nici măcar nu ştia istoricul şi geografia locurilor, dar a vrut să câştige cât mai mult teritoriu pentru URSS, încercând chiar să lase România fără toată Moldova.
Dacă nu recunoaşteţi personajele din poză să ştiţi că e vorba despre dictatorul sovietic Iosiv V. Stalin şi ministrul de externe al Germaniei naziste, Joachim von Ribbentrop, în timpul semnării tratatului de neagresiune între cele două regimuri totalitare din 23 august 1939. Anul acesta se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Stalin-Hitler, aşa cum e cunoscut de istorici.
În satul Oroftiana, comuna Suharău, judeţul Botoşani, localnicii păstrează şi astăzi amintirea unor evenimente tragice petrecute acum aproape opt decenii. Peste 400 de oameni au fost măcelăriţi de trupele sovietice după ce aceştia au încercat să treacă graniţa în România. Erau români ajunşi pe teritoriul URSS, după ocuparea Bucovinei de Nord, şi doreau să se întoarcă acasă la rude.
Liderul tinerilor democraţi Viktor Orbán a susţinut în spaţiul public, în 1989, că a sosit momentul ca trupele sovietice să se retragă din Ungaria. Autorităţile maghiare au deschis graniţele ţării ca să-i lase pe refugiaţii români şi pe germanii din RDG să intre în Europa de Vest. Recent, Orbán, acum premierul Ungariei, a închis graniţele pentru refugiaţii din Orientul Mijlociu şi l-a invitat la Budapesta pe Vladimir Putin.
La 40 de kilometri de Berlin, în oraşul Zossen, a fost sediul Comandamentului militar sovietic din Germania de Est, numit şi „Haus der Offiziere“, abandonat acum 25 de ani. Deschis în 1916, a mai găzduit armata Împăratului german Wilhelm al II-lea şi a fost şi centrul militar de comandă al naziştilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Primul deceniu de comunism a adus României unul dintre cele mai păguboase parteneriate, potrivit mărturiilor vremii: societăţile româno-sovietice controlau industria românească. Note informative secrete ale spionajului american dezvăluiau cum funcţionau faimoasele Sovromuri.
Ştei, un orăşel bihorean de la poalele Parcului Natural Apuseni, a fost inclus din acest an în Ruta Culturală ATRIUM, a oraşelor europene cu arhitectură de tip totalitarist. Oraşul a fost amenajat de regimul sovietic în perioada 1952-1956 şi a fost denumit Dr. Petru Groza în perioada comunistă.
După ocuparea Bucovinei de Nord, trupele sovietice au fost acuzate de atrocităţi îndreptate împotriva populaţiei româneşti. Unul dintre cele mai crunte şi sângeroase episoade s-a consumat în Lunca Prutului, acolo unde sute de ţărani neajutoraţi au fost ucişi cu sânge rece şi băgaţi în gropi comune.
În an Centenar, Ambasada Rusiei în România a publicat pe pagina de Facebook o postare în care laudă crimele săvârşite de Armata Roşie, care a ocupat ţara noastră după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Sute de mii de români au trecut prin mari suferinţe în primii ani de comunism, în urma „experimentelor” la care au fost supuşi de regim. Colectivizarea forţată, deportările şi lagărele de muncă s-au numărat printre ele.
La sfârşitul lunii august 1968, milioane de români s-au temut că ţara urmează să fie din nou cotropită de URSS. Timp de câteva zile, muncitorii au fugit din fabrici, gospodinele şi-au făcut provizii ca pentru război, s-au retras sume uriaşe de la C.E.C., iar părinţii şi-au luat copiii acasă din tabere.
Timp de aproape o lună după 23 august 1944, când România s-a alăturat Uniunii Sovietice în războiul contra Germaniei Naziste, mii de prizonieri sovietici au continuat să muncească în minele din Valea Jiului. Mărturii ciudate despre viaţa de zi cu zi a acestora au fost păstrate în arhive.
Fiecare soldat de pe front a avut o poveste de spus. Pe unii nu i-a ascultat nimeni. Alţii însă, au avut norocul să întâlnească oameni care au înţeles că tranşeele, praful de puşcă şi moartea au însemnat pentru unii tinereţea. Câteva amintiri ale unor veterani de război au fost inserate într-un volum scris de fiul unui soldat al războiului.
Diplomaţi şi militari ruşi au venit vineri în Buzău pentru a depune coroane în memoria ostaşilor Armatei Roşii care au murit în judeţul Buzău în al cel de-al Doilea Război Modial. În săptămâna premergătoare zilei în care sărbătoresc victoria asupra nazismului, oficialii Ambasadei ruse la Bucureşti obişnuiesc să depună coroane la monumentele din toată ţara.
Conform unui raport al Parlamentului din Republica Moldova, în urma foametei din 1946 – 1947, care a avut loc în Basarabia ocupată de către Uniunea Sovietică, au existat zeci de cazuri de canibalism. Practic, oamenii au început să se mănânce între ei din cauza foametei.
Dacă atacul avioanelor sovietice din iunie 1941 a fost neutralizat pe litoral de locotenentul Horia Agarici, care a luptat singur cu inamicul, rafinăria Astra Română nu a fost salvată, paza nedetectând aparatele de zbor.
În septembrie 1944, ofiţerii germani care au fost capturaţi ca prizonieri în România au fost preluaţi de sovietici. Doi înalţi demnitari au comis gesturi extreme pentru a scăpa de detenţie.
Poporul român aflat în zonele de ocupaţie străină, de-a lungul istoriei, a avut în mare parte de suferit. Atât bucovinenii, cât şi transilvăneni sau basarabenii au fost ţinta atrocităţilor diferitelor regimuri totalitare, care au rupt aceste teritorii, pe parcursul secolului XX, din teritoriul României.
Halippa a fost unul dintre cei care au deschis drumurile, în 1918, pentru Unirea Basarabiei cu Vechiul Regat, iar după anii de închisoare din perioada comunistă, a continuat să militeze pentru uniunea cu provincia pierdută din nou în 1940. În contextul dezbaterilor de astăzi privind unirea cu Republica Moldova, Alina Pavelescu, director-adjunct al Arhivelor Naţionale, vorbeşte, într-un interviu, despre ce putem învăţa din trecutul comun.
COVID-19 ne cotropeşte. Record de infectări în ultimele 24 de ore: 555 de cazuri noi
397 de noi infectări în ultimele 24 de ore. Numărul de decese creşte îngrijorător
Surse. Câte zeci de locuri de parlamentar cere Ponta pentru o alianţă cu PSD. Firea ar putea ieşi din cursa pentru Capitală
Teoria „coronavirusului adormit“, propusă de un cercetător de la Universitatea Oxford. Virusul nu ar proveni din China
Dezbinare totală. Alba-neagra cu alianţele şi pe stânga, şi pe dreapta
FOTO Turist în Grecia. Cât de mult a schimbat pandemia parfumul vacanţelor liniştite din Halkidiki
Cum i-a învins ROBOR pe politicienii populişti. Pe socoteala românilor
Prognoza meteo: Ne aşteaptă o vară de coşmar. Ce se anunţă în luna lui Cuptor, când se întorc ploile devastatoare
Dezastru pentru românii care vor să meargă în Grecia. Se închid punctele de frontieră. Ce rută rămâne accesibilă
Sondaj. PSD, în picaj înainte de alegeri. PNL şi USR-PLUS, în uşoară creştere