România a pierdut, printr-un artificiu diplomatic al unui ministru sovietic, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Acesta nici măcar nu ştia istoricul şi geografia locurilor, dar a vrut să câştige cât mai mult teritoriu pentru URSS, încercând chiar să lase România fără toată Moldova.
Dacă nu recunoaşteţi personajele din poză să ştiţi că e vorba despre dictatorul sovietic Iosiv V. Stalin şi ministrul de externe al Germaniei naziste, Joachim von Ribbentrop, în timpul semnării tratatului de neagresiune între cele două regimuri totalitare din 23 august 1939. Anul acesta se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Stalin-Hitler, aşa cum e cunoscut de istorici.
În satul Oroftiana, comuna Suharău, judeţul Botoşani, localnicii păstrează şi astăzi amintirea unor evenimente tragice petrecute acum aproape opt decenii. Peste 400 de oameni au fost măcelăriţi de trupele sovietice după ce aceştia au încercat să treacă graniţa în România. Erau români ajunşi pe teritoriul URSS, după ocuparea Bucovinei de Nord, şi doreau să se întoarcă acasă la rude.
EPISODUL 4 Liderul tinerilor democraţi Viktor Orbán a susţinut în spaţiul public, în 1989, că a sosit momentul ca trupele sovietice să se retragă din Ungaria. Autorităţile maghiare au deschis graniţele ţării ca să-i lase pe refugiaţii români şi pe germanii din RDG să intre în Europa de Vest. Recent, Orbán, acum premierul Ungariei, a închis graniţele pentru refugiaţii din Orientul Mijlociu şi l-a invitat la Budapesta pe Vladimir Putin.
La 40 de kilometri de Berlin, în oraşul Zossen, a fost sediul Comandamentului militar sovietic din Germania de Est, numit şi „Haus der Offiziere“, abandonat acum 25 de ani. Deschis în 1916, a mai găzduit armata Împăratului german Wilhelm al II-lea şi a fost şi centrul militar de comandă al naziştilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Primul deceniu de comunism a adus României unul dintre cele mai păguboase parteneriate, potrivit mărturiilor vremii: societăţile româno-sovietice controlau industria românească. Note informative secrete ale spionajului american dezvăluiau cum funcţionau faimoasele Sovromuri.
Ştei, un orăşel bihorean de la poalele Parcului Natural Apuseni, a fost inclus din acest an în Ruta Culturală ATRIUM, a oraşelor europene cu arhitectură de tip totalitarist. Oraşul a fost amenajat de regimul sovietic în perioada 1952-1956 şi a fost denumit Dr. Petru Groza în perioada comunistă.
După ocuparea Bucovinei de Nord, trupele sovietice au fost acuzate de atrocităţi îndreptate împotriva populaţiei româneşti. Unul dintre cele mai crunte şi sângeroase episoade s-a consumat în Lunca Prutului, acolo unde sute de ţărani neajutoraţi au fost ucişi cu sânge rece şi băgaţi în gropi comune.
În an Centenar, Ambasada Rusiei în România a publicat pe pagina de Facebook o postare în care laudă crimele săvârşite de Armata Roşie, care a ocupat ţara noastră după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Sute de mii de români au trecut prin mari suferinţe în primii ani de comunism, în urma „experimentelor” la care au fost supuşi de regim. Colectivizarea forţată, deportările şi lagărele de muncă s-au numărat printre ele.
La sfârşitul lunii august 1968, milioane de români s-au temut că ţara urmează să fie din nou cotropită de URSS. Timp de câteva zile, muncitorii au fugit din fabrici, gospodinele şi-au făcut provizii ca pentru război, s-au retras sume uriaşe de la C.E.C., iar părinţii şi-au luat copiii acasă din tabere.
Timp de aproape o lună după 23 august 1944, când România s-a alăturat Uniunii Sovietice în războiul contra Germaniei Naziste, mii de prizonieri sovietici au continuat să muncească în minele din Valea Jiului. Mărturii ciudate despre viaţa de zi cu zi a acestora au fost păstrate în arhive.
Fiecare soldat de pe front a avut o poveste de spus. Pe unii nu i-a ascultat nimeni. Alţii însă, au avut norocul să întâlnească oameni care au înţeles că tranşeele, praful de puşcă şi moartea au însemnat pentru unii tinereţea. Câteva amintiri ale unor veterani de război au fost inserate într-un volum scris de fiul unui soldat al războiului.
Diplomaţi şi militari ruşi au venit vineri în Buzău pentru a depune coroane în memoria ostaşilor Armatei Roşii care au murit în judeţul Buzău în al cel de-al Doilea Război Modial. În săptămâna premergătoare zilei în care sărbătoresc victoria asupra nazismului, oficialii Ambasadei ruse la Bucureşti obişnuiesc să depună coroane la monumentele din toată ţara.
Conform unui raport al Parlamentului din Republica Moldova, în urma foametei din 1946 – 1947, care a avut loc în Basarabia ocupată de către Uniunea Sovietică, au existat zeci de cazuri de canibalism. Practic, oamenii au început să se mănânce între ei din cauza foametei.
Dacă atacul avioanelor sovietice din iunie 1941 a fost neutralizat pe litoral de locotenentul Horia Agarici, care a luptat singur cu inamicul, rafinăria Astra Română nu a fost salvată, paza nedetectând aparatele de zbor.
Mario Iorgulescu, un consumator înrăit de cocaină: Apar noi detalii despre viaţa celui care a provocat un accident mortal
Noile reguli privind plata cu cardul au intrat deja în vigoare. Ce trebuie să ştie românii
De Ziua Programatorului, LINK Academy vă oferă cadou o reducere de peste 600 de euro
Moartea violentă a unui violator român, la 5 zile după ce a fost condamnat la închisoare pe viaţă în Marea Britanie. Motivul pentru care s-a amânat ancheta
Datoria externă a României a crescut alarmant în primele şapte luni. Cât de mult a împrumutat statul
Prognoza meteo: România, lovită de un val de aer rece. Unde vine toamna şi în ce zone vor face ploile prăpăd
COMPILAŢIE Şi credeai că tu ai o zi grea la job?! Minunează-te cu „reuşitele” Doreilor din toată lumea
Procurorii nu l-au audiat niciodată pe iubitul Luizei. Băiatul, disperat după ce adolescenta l-a părăsit. „Au zis că-l sună, dar n-au mai dat niciodată vreun semn“
EXCLUSIV Boloni, scârbit de ce se întâmplă în România: „De asta suntem consideraţi ţiganii Europei!“
Cod galben de vijelii şi ploi torenţiale: judeţele afectate