Fostul preşedinte socialist François Hollande a pledat joi, cu ocazia marcării a 60 de ani de la adoptarea Constituţiei celei de-a V-a Republici, în favoarea desfiinţării postului de premier, cu scopul de a avea un singur ”şef de Executiv”, şi în favoarea dotării Parlamentului cu puteri apropiate Congresului american, relatează Reuters.
În campania prezidenţială, s-a spus că Emmanuel Macron nu trebuie ales, fiindcă va fi incapabil să reunească o majoritate parlamentară. După turul întâi de la legislative, se vorbea – dimpotrivă! – despre pericolul unei super-majorităţi, cum n-a mai avut vreun preşedinte al Republicii a V-a. Când s-au numărat voturile din turul al doilea, noul preşedinte a descoperit că va dispune de o majoritate solidă, dar nu copleşitoare.
Duminica trecută, s-a ţinut finala prezidenţialelor din Franţa. A câştigat Emmanuel Macron. Acum doi ani, nimeni nu-l vedea în această postură. Dar cine a fost creditat cu şanse, înainte ca viitorul locatar al Palatului Elysée să fie ales?
E a treia oară când stânga franceză organizează alegeri primare. Scopul, ca şi-n ocaziile precedente, e desemnarea unui candidat redutabil la prezidenţiale. După 2002, când divizarea acestei familii politice a făcut ca turul al doilea să se desfăşoare între dreapta şi extrema dreaptă, preliminariile au hrănit speranţa că drumul spre Elysée nu e blocat.
Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a declarat luni dimineaţă în timpul unei vizite în Irak că susţinerea operaţiunilor militare împotriva jihadiştilor Statului Islamic este o măsură esenţială în încercarea de a preveni atentatele teroriste din vestul Europei.
Lumea ar trebui să devină un loc mai bun după dispariţia lui Fidel Castro, un dictator care şi-a supus poporul timp de peste 50 de ani la foamete, întuneric şi represiuni sângeroase.
Dalai Lama este zilele acestea la Paris. În profunda sa înţelepciune nu s-a întâlnit, însă, nici cu Hollande, nici cu vreun alt politician. „Nu am ce să le spun. Eu am venit aici ca să vorbesc oamenilor despre fericire”, a spus acesta zâmbind. Superb! Atitudinea domniei sale m-a uns pe suflet şi mi-a întărit certitudinea că între oamenii spirituali şi aşa-zisele elite politice prăpastia s-a adâncit iremediabil.
Unul dintre liderii de frunte ai UE, premierul Italie Matteo Renzi a criticat reuniunea de la Bratislava pentru că nu ar fi produs nimic altceva decât declaraţii plate.
Summit-ul de la Bratislava a fost ca o întâlnire de familie la finalul căreia toată lumea răsuflă uşurată că niciunul n-a dat altuia în cap. Doar din acest punct de vedere, al absenţei conflictelor, reuniunea poate fi considerată o reuşită. Nu s-a decis nimic pe fond. Iar deschiderea procesului de reflecţie privind viitorul UE n-ar fi fost posibilă fără renunţarea de către Angela Merkel la teza cotelor de repartizare a refugiaţilor.
Preşedintele Franţei, Francois Hollande, participă în această după-amiază la inaugurarea fabricii de la Ghimbav alături de premierul Dacian Cioloş, dar şi de o delegaţie de 30 de oameni de afaceri din Franţa. Investiţia în noua fabrică este de 50 de milioane de euro, iar aici se vor produce elicoptere civile şi militare.
Angela Merkel a anunţat joi seara că se va întâlni cu preşedintele francez Francois Hollande, premierul italian Matteo Renzi şi cu liderul turc Recep Tayyip Erdogan în marja summitului G20 din China, pentru a purta discuţii despre criza migranţilor, după ce Ankara a ameninţat în ultimele luni că va suspenda acordul UE-Turcia privind gestionarea fluxului migratoriu, transmite Reuters.
După votul în favoarea Brexit, îngrijorarea referitoare la viitorul UE era firească. Cum cuplul franco-german are reputaţia de a fi fost „motorul” construcţiei europene, mulţi ochi s-au îndreptat spre Paris şi Berlin. La patru zile după votul din Marea Britanie, Angela Merkel şi François Hollande se întâlneau ca să vadă ce ar putea face. Li s-a alăturat italianul Matteo Renzi.
”Trebuie să luptăm împotriva terorismului şi este exact ceea ce facem acum”, a declarat vineri preşedintele francez Francois Hollande la Rio de Janeiro, încercând să risipească preocupările de securitate în legătură cu atribuirea organizării Jocurilor Olimpice Parisului.
Preşedintele francez, François Hollande, a anunţat că o propunere pentru „consolidarea apărării europene“ va fi prezentată la iniţiativa Franţei, după ce Germania s-a arătat favorabilă unui asemenea demers împiedicat până în prezent de Marea Britanie, transmite AFP, preluată de „Le Point“.
La Bruxelles a început astă-seară summitul Uniunii Europene la care premierul britanic David Cameron speră să obţină un acord final privind condiţiile în care Marea Britanie ar putea rămâne în Uniunea Europeană.
Premierul României, Dacian Cioloş va face, în perioada 20-21 ianuarie, o vizită oficială la Paris, la invitaţia preşedintelui Republicii Franceze, François Hollande, prilej cu care cei doi vor avea o întâlnire urmată de un dejun de lucru şi de declaraţii de presă comune, informează Guvernul.
Alegerile regionale din Franţa, din 6 şi 13 decembrie, sunt primele organizate în noul decupaj administrativ. Într-adevăr, după o dezbatere de vreo şase ani, numărul regiunilor a fost redus de la 27 la 13. Surpriza primului tur a constituit-o scorul Frontului Naţional.
Dificultatea mobilizării coaliţiei anti-teroriste dă seama despre şocul lumii occidentale în faţa actualităţii cuvintelor lui Troţki: „Poate nu vă interesează războiul, dar războiul e interesat de voi”. Întârzierea articulării unei riposte ferme riscă să târască Europa într-un conflict fără precedent pe teritoriul său, cu o gherilă urbană islamistă, şi favorizează expansiunea globală a Statului Islamic, precum în Libia acum.
Ziarul „Le Monde“ a decis să publice, în memoria victimelor atentatelor de la Paris, portretul fiecărei persoane care şi-a pierdut viaţa bucurându-se, de fapt, de micile plăceri ale vieţii. În ediţia zilei de 27 noiembrie, am descoperit pe site-ul publicaţiei chipul zâmbitor şi povestea Lăcrămioarei Pop, un destin spulberat, împreună cu cel al soţului, de tirul mortal al unui Kalaşnikov. Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Trecusem de zeci de ori prin cartierul în care locuia un foarte bun prieten al meu şi totodată celebrul comisar Maigret din romanele lui Georges Simenon. Şocul a fost imens. Mai întâi, dificultatea de a înţelege cum este posibil aşa ceva la doar opt luni de la Charlie Hebdo.
Papa Francisc declara deunăzi: „Ştiţi care este soarta zidurilor (n.A.G. – garduri de sârmă)? Toate se prăbuşesc. Astazi, mâine, într-o sută de ani. Este adevarat că Europa este în dificultate. Trebuie să fim inteligenţi când vine acest val migratoriu şi, este adevarat, nu e uşor să gaseşti soluţii. (...) Zidurile nu sunt niciodată soluţii, pe când podurile sunt.“
Atacurile teroriste din Paris au schimbat şi poziţia preşedintelui François Hollande faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, căutând acum sprijinul Moscovei pentru formarea unei „mari coaliţii“ internaţionale împotriva terorismului. Cei doi lideri au convenit telefonic o coordonare mai strânsă între armatele şi agenţiile de informaţii din cele două ţări.
Paşaportul sirian descoperit la Paris asupra cadavrului unuia dintre atacatorii sinucigaşi care au comis atacurile de vineri seară din capitala Franţei aparţine unui migrant care se înregistrase în Grecia, informează AFP.
A durat trei zile. Pentru un referendum, e mult. S-a putut vota şi în mod tradiţional, mergând la urne, dar şi online. Nou e, însă, altceva. A fost o consultare care n-a fost organizată de stat, ci de un partid. E vorba despre socialiştii francezi.
E august, aşa că, la fel ca majoritatea europenilor, şefii de stat şi de guvern din UE sunt şi ei în vacanţă. Presa a vânat informaţii. Nu a obţinut mare lucru, fiindcă discreţia e regulă, atunci când vine vorba despre spaţiul privat al oricui, fie el şi lider politic. Ceva-ceva tot a scăpat...
Fundătura à la grec a revelat criza structurală a Uniunii Europene, pe care timpul o amplifică, în loc să o vindece, cum s-au amăgit lideri fără viziune. Devin necesari paşi curajoşi: de la scoaterea Greciei din cercul vicios al datoriei toxice, la relansarea proiectului european. Când se vorbeşte despre guvernarea comună, poate fi România mai mult decât o periferie blazată?
135 de ani de când Franţa a decis ca ziua de 14 iulie să fie considerată zi naţională (în 1880, în timpul celei de a Treia Republici, s-a pus întrebarea existenţei sau necesităţii, dacă doriţi, a unei zile naţionale), dar şi 226 de ani de la Căderea Bastiliei.
Opoziţia de dreapta condusă de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a ieşit învingătoare în primul tur al alegerilor regionale desfăşurate duminică în Franţa, reuşind să depăşească extrema dreaptă în intenţia acesteia de a deveni prima forţă politică din ţară, cu doi ani înainte de viitoarele prezidenţiale.
Acordul de la Minsk privind conflictul ucrainean are şanse mici să-i limiteze ambiţia lui Vladimir Putin de a crea un stat marionetă în estul Ucrainei, care ar putea fi folosit pentru a sabota restul ţării, susţin analiştii. În disputa cu Rusia e nevoie de mai multă creativitate şi de mai mult angajament din partea SUA altfel Putin îşi va consolida victoria, va găsi punctele slabe în arhitectura europeană şi va face o nouă mişcare ofensivă.
Atentatul terorist de la Paris a aruncat dezbaterea din mediile intelectuale într-o zonă din care nu se mai poate ieşi, ba chiar, mai mult, una care va amplifica diferenţele şi divergenţele dintre Est şi Vest.
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”
Marea Britanie, ameninţată cu războiul nuclear: „O opţiune este de a o arunca în adâncimile mării“ VIDEO
Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina primeşte armament prin România. Cum spun ruşii că ar ajunge armele în ţară. Reacţia MApN
Un expert român explică schimbarea tacticii NATO în privinţa Rusiei. „Washington nu mai ia în serios discursul nuclear al Moscovei”