domnitori - ultimele știri

O bună parte a voievozilor ajunşi faimoşi în istoria românilor au avut un trecut zbuciumat, marcat de războaie, traume, prizonierat. Alţii au avut, înainte de a lua tronul, meserii pe care nimeni nu şi-ar fi închipuit că le poate practica un viitor d...

Istoria românilor a fost marcată de războaie şi lupte pentru putere. În ciuda percepţiei generale, o parte a voievozilor români au avut porniri de cuceritori, ducând o politică expansionistă, culmea, mai ales în detrimentul celorlalte principate cu p...

Absolvenţii braşoveni spun că probele Matematică şi Istorie au fost destul de uşoare, dar câteva dintre subiecte le-au dat bătăi de cap.

Romii au fost exploataţi crunt de-a lungul istoriei medievale şi chiar la începutul epocii moderne în Principatele Române. Aduşi ca robi pe moşii boiereşti sau mănăstireşti, stăpânii aveau drept de viaţă şi de moarte asupra lor. Călătorii străini spu...

În două comune argeşene s-a conservat de secole tradiţia de a se evoca domnitori în anumite colinde de Crăciun. Am vorbit despre acest obicei cu Sorin Mazilescu, etnolog şi profesor la Universitatea Piteşti....

Un bărbat învârstă de 75 de ani, din comuna Vişina, a şocat un sat întreg după ce a decis să îşi împodobească gardul casei cu chipuri de domnitori şi mari artişti.

Deşi mămăliga pare un preparat tradiţional românesc de când lumea, istoria arată că de fapt acest mod de preparare este relativ recent. Şi nici nu este singurul loc de pe Glob unde se prepară. Din contră, există zone unde mămăliga era făcută de câtev...

Postelnicul Manolachi Drăghici a vorbit în anul 1857 despre puterea armatei Moldovei de-a lungul timpului, susţinând că oastea se putea bate cu oricare dintre vecinii săi....

Sătmăreanul Vasile Dragoş a început să sculpteze la bătrâneţe, după ce a ieşit la pensie. În scurt timp, numărul creaţiilor sale reuşite s-a înmulţit, iar acum reuşeşte să-şi întreţină financiar pasiunea.

Evaluarea din titlu aparţine francezului Louis Emmanuel D’Antraigues, conte, regalist fanatic şi personaj implicat în numeroase comploturi, motiv pentru care a petrecut mulţi ani în exil prin Europa. La rândul lui, englezul Edmund Spencer descoperea ...

Racoviţenii sunt o familie atestată pe pământul românesc încă din secolul al XV-lea, cu trei domnitori ai Moldovei şi ai Ţării Româneşti şi cu alţi mari boieri în arborele genealogic. Emil, însă, este singurul dintre descendenţii neamului Racoviţă al...

Boli care astăzi apar rar în ţările civilizate făceau în trecut milioane de victime, măsurile impuse de autorităţi pentru limitarea molimelor fiind pe de o parte radicale, pe de altă parte de-a dreptul ridicole, cum spun chiar istoricii.

Raportaţi la societatea modernă, domnitorii români care au condus ţările române acum câteva secole par deosebit de cruzi. Metodele folosite pentru a-şi pedepsi duşmanii sau pe cei care le greşeau includeau adesea instrumente de tortură greu de imagin...

EPISODUL 1 În fiecare vineri, vreme de 16 de săptămâni, vom prezenta istoriile mari şi mici ale celor mai importanţi oameni din trecutul boieresc al acestei ţări. Nu sunt istorii de manual, nu vorbim în termeni de spiţe de neam.Scriem jurnalistic, om...

Lăcustă Vodă şi Pârlea Vodă au fost domnitori moldoveni pe care istoria îi aminteşte după poreclele cu care s-au ales în urma anilor de domnie.

Creştinii îi prăznuiesc în 16 august pe Sfinţii Martiri Brâncoveni - Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache. Martirii Brâncoveni sunt  oficial ocrotitorii meleagurilor oltene din 2008, de la înfi...

Muntenii şi moldovenii s-au războit cumplit în perioada Evului Mediu. Deşi locuitorii celor două principate vorbeau aceeaşi limbă, s-au duşmănit aproape la fel de rău ca şi cu turcii. Mărul discordiei a fost cetatea Chilia, dar şi dorinţa moldovenilo...

Frumoase, misteriose şi puternice. Aşa au fost amantele care au trecut prin paturile domnitorilor şi regilor români, multe dintre ele fiind la un pas de a schimba cursul istoriei ţării. Deşi nu au fost partenerele oficiale ale conducătorilor ţării, a...

Domnitorii români sau cel puţin unii dintre aceştia consumau substanţe halucinogene. Mai ales în perioada fanariotă, aceştia se drogau cu opium, dar şi cu alte substanţe care produceau euforie. Unul dintre aceştia a murit de la o supradoză, iar Alexa...

Aproape 80 de ani au fost necesari pentru ctitorirea Mânăstirii Căluiu, considerată astăzi o perlă a arhitecturii medievale româneşti. Piatra de temelie a pus-o bunicul boierilor Craioveşti, desăvârşind-o cei trei iluştri fraţi - Preda, Radu şi Stroe...

Începându cu secolul al XVIII-lea, Principatele Române au intrat oficial în stăpânirea domnitorilor fanarioţi, greci care-şi cumpărau cu bani grei tronul de la otomani. Pe lângă înăsprirea controlului otoman şi un recul al vieţii economice căpuşate d...

Dacă ar mai trăi astăzi, Vlad Ţepeş ar avea cele mai mari şanse să ajungă preşedinte dintre liderii istorici ai României, potrivit ultimului sondaj CSCI.

Iliaş I a murit în Polonia, după ce fratele său Ştefan al II-lea i-a scos ochii şi l-a fugărit de pe tronul Moldovei, iar acesta din urmă a fost omorât de Roman al II-lea, fiul lui Iliaş I. Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare, a fost decapita...

O serie de voievozi români au deţinut averi considerabile. O dovedesc acţiunile lor, dar şi indiciile strecurate prin cronicile străinilor. Cei mai avuţi domnitori ai românilor au fost din neamul Muşantinilor, dar şi al Basarabilor sau Brâncovenilor,...

Deşi homosexualiatea în istoria românilor este un subiect tabu, au fost istorici care au lansat o serie de ipoteze asupra vieţii sexuale a unor voievozi. Nu mai puţin de şase dintre domnitorii Moldovei şi Ţării Româneşti sunt bănuiţi de homosexualita...

Boierii erau mai importanţi, uneori, decât însuşi domnitorul Ţării Româneşti. Marile familii boiereşti impuneau domnitorul, iar atunci când acesta nu le făcea pe plac ei aveau puterea de a-l schimba, cu ajutorul turcilor.

În perioada interbelică, boierul Scarlat Callimachi, poreclit „Prinţul Roşu“, a îmbrăţişat doctrina socialistă, în ciuda păturii sociale din care făcea parte. A devenit luptător antifascist şi, mai apoi, un simbol ideologic al regimului comunist din ...

Lupta împotriva corupţiei la români are o istorie veche de peste 400 de ani. Dacă astăzi există un organism special care-i pedepseşte pe corupţi, în trecut situaţia era cu totul alta. Pentru orice încercare de a lua mită un funcţionar sau un domnitor...

Domnitorii români au fost mari iubitori de ţară, dar şi de femei. Unii au avut mai multe amante, alţii mai multe soţii. Certitudinea este că unii au fost aventurieri, atât în ceea ce priveşte deciziile luate în calitate de şefi ai statului, dar şi în...

Marii domnitori au reuşit să-şi câştige tronul fie prin sume importante plătite Imperiului Otoman, fie pe câmpul de luptă, cu sprijin extern. Se remarcă faptul că în permanenţă a fost o luptă acerbă pentru putere şi în doar puţine cazuri domniile s-a...

Unii dintre cei mai mari domnitori români au murit într-un mod brutal, fiind asasinaţi în urma unor trădări din partea unor apropiaţi. Cele mai cunoscute asasinate sunt cele ale lui Mihai Viteazu sau Vlad Ţepeş.

Personalitati marcante ale Evului Mediu românesc, Vlad Tepes, domnul Tarii Românesti (1448, 1456-1462, 1476), si Stefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), au fost, totodata, principalii exponenti ai luptei antiotomane din a doua jumatate a secolu...

În noul nomenclator al străzilor din Alexandria apar alei cu nume de flori şi străzi cu nume de domnitori, despre care alexăndrenii nu ştiu mai nimic. Cartierul ”domnitorilor„ este, în realitate, un câmp fără utilităţi şi alei, creionat doar pe hârti...

Dacă doriţi să fiţi trataţi ca Decebal sau Ştefan cel Mare, să aflaţi totul despre modelarea lemnului sau a pietrei ori să degustaţi vinuri alese, puteţi merge la curtea lui Dumitru Constandachi, un meşter cioplitor din Chişinău. Gospodăria sa se înc...

Oficialii moldoveni vor inaugura în luna august Aleea Domnitorilor care va fi amenajată în Cricova.

În piaţa din faţa Prefecturii şi Consiliului Judeţean Dâmboviţa, două obiective îi atrag pe târgovişteni: fântâna muzicală şi statuia lui Mircea cel Bătrân.

Pasionat de natură, bucureşteanul utilizează la prepararea materialelor de pictat doar reţete pe bază de produse naturale.