Importantul sit din apropiere de Galaţi este considerat ca fiind cea mai importantă cetate daco-romană din Moldova, iar urmele de locuire din epoca romană se întind pe mai bine de 200 de hectare. Zona nu a fost niciodată valorificată turistic, însă asta se va schimba ca urmare a unui proiect european de 3 milioane de euro.
Situaţia aşezării dacice Feţele Albe, aflată în vecinătatea Sarmizegetusei Regia, a devenit tot mai dramatică în ultimii ani. Lăsat de izbelişte, vestigiile aflate pe lista monumentelor istoric devenit loc de grătare pentru petrecăreţi, care lasă în urma lor distrugeri.
Aşezarea dacică de pe Dealul Sânpetru, în vecinătatea căruia a fost construit Castelul Corvinilor, a rămas puţin cunoscută turiştilor, iar cei care află despre existenţa ei, în afara rămăşiţelor şantierului arheologic găsesc aici două relee de telefonie.
Vicktor Nomad, un turist ceh care a vizitat mai multe locuri din România, este acuzat că a provocat distrugeri la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Bărbatul a fost identificat după ce şi-a scrijelit numele pe zidurile antice ale aşezării de la Piatra Roşie. În ultimele luni, siturile UNESCO au fost ţinta mai multor acte de vandalism.
Cuptoarele dacice de la Medieşul Aurit au fost descoperite în 1964, dar nu au primit importanţa cuvenită decât în 2010. Acum şantierul se redeschide pentru a dezgropa toate cele 200 de cuptoare de ars lutul care au fost identificate în zonă.
Singidava este o cetate dacică de pământ mai puţin cunoscută situată pe culoarul Mureşului, în zona oraşului Cugir. Încă din 1868, pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din sute de monede de argint. Singidava este menţionată de Claudiu Ptolomeu (90-168), în „Îndreptarul geografic“, ca unul dintre „cele mai strălucite oraşe din Dacia“.
O aşezare misterioasă din vecinătatea Sarmizegetusei Regia a fost devastată sistematic. Ruinele „cartierului” fostei capitale a Regatului Dac au devenit locuri de rugăciune pentru călătorii care nu au mai fost lăsaţi să practice ritualuri în situl UNESCO de la Sarmizegetusa. În Feţele Albe, vizitatorii lasă candele folosite la rugăciuni, îşi fac altare şi iau ca amintire bucăţi din ziduri.
Tinere care se plimbă aproape goale printre ruinele Sarmizegetusei Regia, corturi aşezate împrejurul sanctuarelor antice, blocuri de beton intercalate cu monumente din calcar şi andezit şi o atmosferă de sărbătoare. Astfel se prezenta vechea capitală a Regatului Dac în anii 1980, în imaginile rare realizate de Cornelius Ionescu.
Aşezarea dacică de la Costeşti, inclusă între cetăţile antice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul UNESCO, a fost din nou vandalizată, după ce în urmă cu câteva luni aici au fost săpate zeci de gropi, cel mai probabil, de către căutătorii de comori. De această dată, unul dintre turnurile monumentului a fost vandalizat, iar localnicii oferă recompensă celor care îl vor depista.
Cele mai preţioase comori arheologice descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Orăştiei sunt o serie de scuturi antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.
O fotografie rară, publicată de Dan Simion Grecu, dezvăluie unele dintre tainele necropolei dacice din Hunedoara. Imaginea prezintă cum arăta mormântul unui copil, în Antichitate, scos la iveală de arheologii care au efectuat cercetări în grădina Castelului Corvinilor.
O cetate dacică, un cimitir în care dacii au înhumat cadavrele şi rămăşiţele trupurilor incinerate a zeci de copii şi mormintele unor războinici daci sunt doar câteva dintre descoperirile arheologice uimitoare din vecinătatea Castelului Corvinilor. Potrivit arheologilor, aşezarea antică, foarte puţin cercetată până în prezent, ar putea rivaliza cu mult mai celebrele cetăţi dacice din Munţii Orăştiei.
Urmele unei cetăţi dacice din Sălaj au fost făcute una cu pământul după ce membrii unei asociaţii a crescătorilor de bovine au nivelat zona cu buldozerul.
Cetatea dacică Piatra Roşie - Luncani, din Munţii Orăştiei, a fost călcată de braconieri, la fel ca aşezările antice învecinate Costeşti - Cetăţuie şi Blidaru. Poliţiştii au confirmat faptul că în incinta monumentului UNESCO au avut loc săpături ilegale.
O echipă coordonată de dr. Viorica Crişan va relua săptămâna aceasta cercetările arheologice la cetatea dacică unde de-a lungul timpului au fost descoperite importante vestigii istorice.
Cetatea Jidova se află în apropierea localităţii Grebenaţ, din districtul sârbesc Banatul de Sud (Voivodina). Este un sat cu puţin peste 1.000 de locuitori, dintre care 82% sunt etnici români.
Un bărbat a alertat autorităţile din judeţul Hunedoara după ce a observat doi căutători de comori, scotocind în situl aşezării antice Feţele Albe, considerată un cartier al oraşului antic Sarmizegetusa Regia.
Cetăţile dacice Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie - Luncani şi Băniţa, situri UNESCO din judeţul Hunedoara, vor trece în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, a anunţat astăzi senatorul Traian Igaş, reprezentantul Comisiei parlamentare pentru relaţia cu UNESCO, în urma unei vizite la siturile arheologice.
Cetatea dacică Petrodava reprezintă cel mai vechi monument istoric din Piatra Neamţ. Vestigiile care se mai pot vedea în zilele noastre se rezumă la porţiuni din zidul cetăţii, dar fortificaţia este importantă prin mărturiile arheologice scoase la lumină în urma cercetărilor din ultimele cinci decenii.
Vechea cetate dacică Blidaru nu mai foloseşte de mult scopului în care a fost construită în urmă cu 2.000 de ani. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor, dar în prezent ruinele - monument istoric aflat în patrimoniul UNESCO – sunt o destinaţie pentru turiştii pasionaţi de excursii pe munte, dar şi pentru cei care practică yoga şi alte astfel de activităţi.
Ruinele vechii cetăţi a dacilor, de la Costeşti, oferă turiştilor un peisaj colorat de florile care acoperă incinta monumentului istoric şi animat de căprioarele ce trăiesc în împrejurimi.
Cetatea dacică de la Căpâlna este în patrimoniul UNESCO şi are o valoare istorică şi culturală inestimabilă. În lipsa unor resurse financiare pentru restaurare, cetatea a ajuns în paragină, astfel încât s-a impus o decizie rapidă privind derularea unei investiţii în conservare şi restaurare. Consiliul Judeţean Alba a finanţat documentaţia ce stă la baza viitoarei investiţii de punere în valoare a monumentului istoric.
Cetatea dacică de la Căpâlna aflată în patrimonial UNESCO a ajuns în timp în paragină, dar şi pradă traficanţilor de comori dacice. Autorităţile din Alba au primit acum avizul Ministerului Culturii pentru demararea procesului de restaurare.
Tamasidava este, conform spuselor arheologilor, a doua cetate dacică ca mărime și importanță după Sarmisegetusa. Este situată în comuna Pâncești și situl arheologic, în care s-au făcut săpături aproape 40 de ani, este abandonat din 1994.
Cea mai bine conservată cetate dacică din Munții Orăștiei, Costești-Cetățuie, este în același timp și obiectivul turistic cel mai accesibil din zonă. Cetatea ridicată în urmă cu două milenii este o fostă reședință de vară a regilor daci.
Monumentul istoric ridicat de regii daci în Munţii Orăştiei este ciuntit de braconieri şi acoperit de gunoaie şi buruieni.În prezent, nicio autoritate nu se implică pentru limitarea efectelor dezastrului care cuprinde treptat cetatea Feţele Albe.
Oradea se poate mândri cu cel mai mare sit arheologic din ţară şi totodată cel mai vechi din Crişana, primele săpături datând din 1871.
Femeile şi-au petrecut jumătate din noaptea de sâmbătă spre duminică în pădure. Au fost găsite de jandarmii montani din cadrul Postului Costeşti la trei kilometri distanţă de locul în care prietenii lor de drumeţie au anunţat că acestea s-au rătăcit.
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”