Printre puţinele clădiri centenare care se mai păstrează şi astăzi în oraşul de pe malul Borcei se află casa Maltezeanu. Locuinţa a fost construită de un boier înstărit, care a lăsat în urmă o avere impresionată.
Lui Ion Poenaru Bordea, unul unul dintre cei mai bogaţi moşieri şi filantropi din Bărăgan, i se datorează începuturile unui partid care a făcut istorie în România. Acesta a fost primul lider politic al Partidului Naţional Liberal din judeţul Ialomiţa.
Intelectual de marcă al României interbelice, fost deputat, prefect de Durostor şi ministru de interne, fiu de moşieri, Ion Cămărăşescu a avut un destin tragic. Proprietarul unei ferme imense în Bărăgan, cunoscut ca boierul de la Dâlga, sat în care deţinea o exploataţie agricolă celebră în Europa, dar şi o herghelie cu cai de curse, a murit sărac.
Aflată la aproximativ opt kilometri de oraşul Câmpulung Muscel, în comuna Bughea de Jos, judeţul Argeş, mănăstirea Ciocanu are o poveste specială, fiind ctitorită de un boier care a fugit de tătari.
I se mai spunea şi zgârcitul filantrop. În jurul personalităţii prinţului Gheorghe Grigore Cantacuzino s-au ţesut numeroase legende legate de faptul că niciodată nu avea un gologan în buzunar, iar consumaţia la restaurant era mereu achitată de către prietenii săi.
Scriitorul Nicolae Filimon descrie plastic în romanul său un ospăţ la margine de codru, preparatele fiind gătite de o ceată de lotri.
Unul dintre ultimii boieri români, Radu Miclescu, descendent al unei mari familii aristocratice moldoveneşti a murit la conacul său din Călineşti, judeţul Botoşani. Povestea de viaţă a boierului Radu Miclescu a fost fabuloasă, fiind arestat de comunişti la numai 16 ani pentru ca mai apoi să evadeze din ţara lui Ceauşescu şi să facă avere în Germania. S-a întors după 1990 pentru a restaura conacul strămoşilor săi.
Atestat documentar de mai multe secole, schitul Goia din comuna argeşeană Ungheni poartă numele unei femei de care s-a îndrăgostit un boier. La un moment dat, călugării de acolo au fost ucişi de haiduci, care le-au luat veştmintele.
În urmă cu 140 de ani, în octombrie 1878, un boier care era stăpânul unor moşii imense în comuna argeşeană Lereşti, era ucis de membrii unei familii nemulţumite de birurile percepute.
La finalul anilor 1800, un boier din Ţara Românească venea cu idei cel puţin neobişnuite pentru acea vreme. Acesta pleda pentru eliminarea privilegiilor boerimii şi instaurarea unei impozitări, dar şi pentru liberul acces la învăţământ, indiferent de clasa socială.
La 1700, din porunca stolnicului Constantin Cantacuzino, se tipărea la Padova prima hartă a Ţării Româneşti, considerată de istorici primul document cartografic românesc. Harta e alcătuită din patru foi lipite pe pânză şi, zic istoricii, e „prima reprezentare cartografică în care vestigiile arheologice sunt menţionate cu precizie“.
În satul Cerbu din comuna Copălău, judeţul Botoşani, există o pădure care ascunde fenomene considerate misterioase de localnici. Mai precis, este vorba de un soi de vulcani noroioşi, puţin cunoscuţi, numiţi de oamenii locului „smârcuri”, dar şi de adevărate gropi fără fund. O parte a oamenilor din comună cred că pădurea este blestemată şi se feresc de ea.
Povestea vieţii lui Neagu Djuvara are verva sălbatică a unui peisaj luxuriant. Nu e suficient să spui că a trecut prin multe. A trecut prin tot.
Iordache Golescu, unul din cei mai activi cărturari şi oameni de stat ai Ţării Româneşti în prima jumătate a secolului al XIX-lea, explica pentru acele vremuri semnificaţia unor proverbe care vizează domeniul gastronomic.
Prinţul Vogoride, poreclit „franţuzitul”, ai cărui strămoşi paterni aveau rădăcini bulgăreşti, a avut două tentative de a ocupa tronul bulgar. În 1877, a pierdut în faţa prinţului Alexandru Battenberg de Hesse (nepotul ţarului Rusiei), iar în 1887 în faţa lui Ferdinand Saxa-Coburg Gotha. Tatăl beizadelei, Nicolae Vogoride, a fost cel mai înverşunat adversar al Unirii Principatele, iar mama sa, Cocuţa, a fost în tabăra unioniştilor.
Boierul Anastasie Başotă, cel care a stăpânit acum 200 de ani întinse domenii în judeţul Botoşani şi Basarabia, a fost unul dintre cei mai renumiţi filantropi ai vremurilor sale. S-a ocupat de orfani, de săraci şi mai ales de iluminarea maselor, prin şcoli şi prin singurul Institut Academic de la ţară din secolul al XIX-lea.
Pădurea de la Cerbu-Copălău din judeţul Botoşani este considerată blestemată sau cel puţin un loc în care se întâmplă tot felul de fenomene paranormale. Multe dintre acestea sunt puse şi pe seama prezenţei unor vulcani noroioşi în zonă.
Poetul, inginerul şi boierul de viţă veche Costache Conachi era unul dintre cei mai bogaţi români ai vremurilor lui şi a fost cât pe ce să ajungă domn al Moldovei. A ocupat o mulţime de funcţii publice, însă toată viaţa lui, din prima până-n ultima zi a locuit la ţară, în magnificul palat de la Ţigăneşti, judeţul Galaţi.
Deşi cuvântul „struţocămilă“ nu figurează în niciun dicţionar al limbii române, este folosit frecvent de populaţie.
Aproape de sfârşitul secolului al XIX-lea, un boier grec, pe nume Evanghelie Zappa, reaprindea flacăra olimpică, reînfiinţând faimoasele competiţii sportive. Şi-a donat toată averea pentru construirea la Atena a primului parc olimpic modern.
Deşi a crescut într-o familie de artişti remarcabili, cu pasiuni exotice sau, dimpotrivă, proprii tradiţiilor, Şerban Sturdza (68 de ani) a cunoscut de mic ce înseamnă teroarea. Arhitectul face portretul familiei sale de boieri după instalarea regimului comunist, când persecuţiile Securităţii deveniseră parte din rutina lor.
Mulţi au fost pictorii atraşi de plaiurile buzoiene, însă nu toţi au lăsat în urmă poveşti despre prieteniile cu oamenii locului aşa cum a făcut-o Nicolae Grigorescu. La începutul anilor 1900, Grigorescu l-a cunoscut pe boierul Menelas Chircu, din Râmnicu Sărat, iar relaţia de amiciţie s-a materializat în vizite, corespondenţe şi cadouri.
O biserică unicat, veche de 300 de ani, din judeţul Botoşani, are o istorie demnă de scenariul unui film. A călătorit peste 600 de kilometri din Ucraina până în România şi a fost motiv de dispută între două sate botoşănene în urmă cu 200 de ani.
Povestea lui Ghidici este parte a monografiei comunei gălăţene Ghidigeni şi, chiar dacă pe alocuri este în uşoară contradicţie cu dovezile istorice, a rămas în memoria colectivă ca o reflectare a valorilor morale de bază în societatea medievală.
Biserica de la Hilişeu-Crişan, un sătuc din nordul judeţului Botoşani, este unicat în Europa. Este singurul ansamblu bisericesc care îmbină elemente de arhitectură ecleziastică catolică şi ortodoxă. Deşi vizitat anual de turişti din toată lumea, ansamblul bisericesc vechi de peste 200 de ani stă să se prăbuşească.
Căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl lui Mihai Eminescu, este unul dintre personajele controversate din viaţa poetului naţional. Este prezentat de critici şi de poet în culori alternative, oscilând de la dispreţul pentru un tată prea autoritar, până la respectul pentru un părinte care a încercat să-şi educe la cel mai înalt nivel copiii.
Gheorghe Coroi, banditul la drumul mare din judeţele Botoşani şi Iaşi, este un personaj demn de filmele hollywoodiene. Maestru al deghizării şi de o inteligenţă ieşită din comun, haiducul botoşănean a fost în acelaşi timp coşmarul jandarmilor dar şi un adevărat erou popular.
La sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, populaţia din spaţiul românesc era constituită în mare parte din ţărani, iar din aceştia aproximativ 60% aveau pământ foarte puţin sau nu aveau deloc. În schimb, latifundiarii aveau mai mult de jumătate din pământul arabil. Discrepanţele au generat numeroase mişcări sociale, care au stat la baza reformei agrare din 1921, prin care marile moşii au fost împărţite ţăranilor.
O personalitate unică în istoria românilor, foarte puţin cunoscută la nivel public, a fost logofătul Ioan Norocea. Niciun personaj cu rangul de boier, nici înainte, nici după el, nu a mai participat efectiv şi permanent la conducerea tuturor celor trei ţări româneşti, Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. A fost mâna dreaptă a lui Mihai Viteazul, diplomat şi conducător de oşti.
Priceperea unui diplomat român din secolul al XIX lea, Teodor Callimachi, văr al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost decisivă pentru unirea Principatelor Române. Din amintiri de familie şi din vechi documente, istoricii şi urmaşii familiei Callimachi au scos la lumină destinul unui as al diplomaţiei care a schimbat destinul unei naţiuni.
Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă. Unde se anunţă ninsori, cât va fi de frig
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă