boier - ultimele știri

Marghiol este un cuvânt cu istorie şi cu oarecare caracter. Venit din grecescul marghiolos, de unde s-a răspândit în limbile neolatine (mariole), însemna iniţial aventurier, fluşturatic, apoi manipulator, seducător şi chiar viclean....

Împărţirea banilor europeni din noul exerciţiu financiar 2023-2027 îi va favoriza tot pe marii latifundiari, acuză micii producători agricoli, plângându-se că niciodată nu sunt invitaţi când se creionează bugetul. Ei întrevăd un viitor sumbru pentru ...

Băneasa Filipeasca moare într-un august de chihlimbar, anul 1788. Iar ultimele ei după-amieze se scurg sub pe divan, privind crengile unui nuc, care bat în fereastră. Departe, printre frunzele morţii, se mişcă în valuri dogoarea de vară. Alături de b...

Fostă casă de stăreţie, închisoare, conac boieresc, comandament sovietic, muzeu, grădiniţă, clădire de ateliere artistice, Conacul Olănescu din Râmnicu Vâlcea, un imobil vechi de aproximativ trei secole, îşi aşteaptă salvarea din ruină.

Galerie foto adevarul.ro: Conacul Olănescu - cea mai veche clădire din Râmnicu Vâlcea, construit în secolul XVIII

În comuna Şendriceni, judeţul Botoşani, se află o biserică-monument cu o poveste fabuloasă şi totodată unul dintre puţinele lăcaşuri de cult în care poate fi găsit un portret în mărime naturală a regelui Mihai I. Totodată pictura este de factură rena...

În comuna Armăşeşti din judeţul Ialomiţa funcţionează în prezent o fermă didactică şi un liceu agroindustrial, cu o vechime de un secol, fiind ridicate la dorinţa boierului Iordache Zossima.

Printre puţinele clădiri centenare care se mai păstrează şi astăzi în oraşul de pe malul Borcei se află casa Maltezeanu. Locuinţa a fost construită de un boier înstărit, care a lăsat în urmă o avere impresionată.

Lui Ion Poenaru Bordea, unul unul dintre cei mai bogaţi moşieri şi filantropi din Bărăgan, i se datorează începuturile unui partid care a făcut istorie în România. Acesta a fost primul lider politic al Partidului Naţional Liberal din judeţul Ialomiţa...

Intelectual de marcă al României interbelice, fost deputat, prefect de Durostor şi ministru de interne, fiu de moşieri, Ion Cămărăşescu a avut un destin tragic. Proprietarul unei ferme imense în Bărăgan, cunoscut ca boierul de la Dâlga, sat în care d...

Aflată la aproximativ opt kilometri de oraşul Câmpulung Muscel, în comuna Bughea de Jos, judeţul Argeş, mănăstirea Ciocanu are o poveste specială, fiind ctitorită de un boier care a fugit de tătari.

I se mai spunea şi zgârcitul filantrop. În jurul personalităţii prinţului Gheorghe Grigore Cantacuzino s-au ţesut numeroase legende legate de faptul că niciodată nu avea un gologan în buzunar, iar consumaţia la restaurant era mereu achitată de către ...

Scriitorul Nicolae Filimon descrie plastic în romanul său un ospăţ la margine de codru, preparatele fiind gătite de o ceată de lotri.

Unul dintre ultimii boieri români, Radu Miclescu, descendent al unei mari familii aristocratice moldoveneşti a murit la conacul său din Călineşti, judeţul Botoşani. Povestea de viaţă a boierului Radu Miclescu a fost fabuloasă, fiind arestat de comuni...

Atestat documentar de mai multe secole, schitul Goia din comuna argeşeană Ungheni poartă numele unei femei de care s-a îndrăgostit un boier. La un moment dat, călugării de acolo au fost ucişi de haiduci, care le-au luat veştmintele....

În urmă cu 140 de ani, în octombrie 1878, un boier care era stăpânul unor moşii imense în comuna argeşeană Lereşti, era ucis de membrii unei familii nemulţumite de birurile percepute....

La finalul anilor 1800, un boier din Ţara Românească venea cu idei cel puţin neobişnuite pentru acea vreme. Acesta pleda pentru eliminarea privilegiilor boerimii şi instaurarea unei impozitări, dar şi pentru liberul acces la învăţământ, indiferent de...

La 1700, din porunca stolnicului Constantin Cantacuzino, se tipărea la Padova prima hartă a Ţării Româneşti, considerată de istorici primul document cartografic românesc. Harta e alcătuită din patru foi lipite pe pânză şi, zic istoricii, e „prima rep...

În satul Cerbu din comuna Copălău, judeţul Botoşani, există o pădure care ascunde fenomene considerate misterioase de localnici. Mai precis, este vorba de un soi de vulcani noroioşi, puţin cunoscuţi, numiţi de oamenii locului „smârcuri”, dar şi de ad...

Povestea vieţii lui Neagu Djuvara are verva sălbatică a unui peisaj luxuriant. Nu e suficient să spui că a trecut prin multe. A trecut prin tot.

Iordache Golescu, unul din cei mai activi cărturari şi oameni de stat ai Ţării Româneşti în prima jumătate a secolului al XIX-lea, explica pentru acele vremuri semnificaţia unor proverbe care vizează domeniul gastronomic.

Prinţul Vogoride, poreclit „franţuzitul”, ai cărui strămoşi paterni aveau rădăcini bulgăreşti, a avut două tentative de a ocupa tronul bulgar. În 1877, a pierdut în faţa prinţului Alexandru Battenberg de Hesse (nepotul ţarului Rusiei), iar în 1887 în...

Boierul Anastasie Başotă, cel care a stăpânit acum 200 de ani întinse domenii în judeţul Botoşani şi Basarabia, a fost unul dintre cei mai renumiţi filantropi ai vremurilor sale. S-a ocupat de orfani, de săraci şi mai ales de iluminarea maselor, prin...

Pădurea de la Cerbu-Copălău din judeţul Botoşani este considerată blestemată sau cel puţin un loc în care se întâmplă tot felul de fenomene paranormale. Multe dintre acestea sunt puse şi pe seama prezenţei unor vulcani noroioşi în zonă.

Poetul, inginerul şi boierul de viţă veche Costache Conachi era unul dintre cei mai bogaţi români ai vremurilor lui şi a fost cât pe ce să ajungă domn al Moldovei. A ocupat o mulţime de funcţii publice, însă toată viaţa lui, din prima până-n ultima z...

Deşi cuvântul „struţocămilă“ nu figurează în niciun dicţionar al limbii române, este folosit frecvent de populaţie.

Aproape de sfârşitul secolului al XIX-lea, un boier grec, pe nume Evanghelie Zappa, reaprindea flacăra olimpică, reînfiinţând faimoasele competiţii sportive. Şi-a donat toată averea pentru construirea la Atena a primului parc olimpic modern....

Deşi a crescut într-o familie de artişti remarcabili, cu pasiuni exotice sau, dimpotrivă, proprii tradiţiilor, Şerban Sturdza (68 de ani) a cunoscut de mic ce înseamnă teroarea. Arhitectul face portretul familiei sale de boieri după instalarea regimu...

Mulţi au fost pictorii atraşi de plaiurile buzoiene, însă nu toţi au lăsat în urmă poveşti despre prieteniile cu oamenii locului aşa cum a făcut-o Nicolae Grigorescu. La începutul anilor 1900, Grigorescu l-a cunoscut pe boierul Menelas Chircu, din Râ...

O biserică unicat, veche de 300 de ani, din judeţul Botoşani, are o istorie demnă de scenariul unui film. A călătorit peste 600 de kilometri din Ucraina până în România şi a fost motiv de dispută între două sate botoşănene în urmă cu 200 de ani.

Povestea lui Ghidici este parte a monografiei comunei gălăţene Ghidigeni şi, chiar dacă pe alocuri este în uşoară contradicţie cu dovezile istorice, a rămas în memoria colectivă ca o reflectare a valorilor morale de bază în societatea medievală.

Biserica de la Hilişeu-Crişan, un sătuc din nordul judeţului Botoşani, este unicat în Europa. Este singurul ansamblu bisericesc care îmbină elemente de arhitectură ecleziastică catolică şi ortodoxă. Deşi vizitat anual de turişti din toată lumea, ansa...

Căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl lui Mihai Eminescu, este unul dintre personajele controversate din viaţa poetului naţional. Este prezentat de critici şi de poet în culori alternative, oscilând de la dispreţul pentru un tată prea autoritar, până l...

Gheorghe Coroi, banditul la drumul mare din judeţele Botoşani şi Iaşi, este un personaj demn de filmele hollywoodiene. Maestru al deghizării şi de o inteligenţă ieşită din comun, haiducul botoşănean a fost în acelaşi timp coşmarul jandarmilor dar şi ...

La sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, populaţia din spaţiul românesc era constituită în mare parte din ţărani, iar din aceştia aproximativ 60% aveau pământ foarte puţin sau nu aveau deloc. În schimb, latifundiarii aveau m...

O personalitate unică în istoria românilor, foarte puţin cunoscută la nivel public, a fost logofătul Ioan Norocea. Niciun personaj cu rangul de boier, nici înainte, nici după el, nu a mai participat efectiv şi permanent la conducerea tuturor celor tr...

Priceperea unui diplomat român din secolul al XIX lea, Teodor Callimachi, văr al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost decisivă pentru unirea Principatelor Române. Din amintiri de familie şi din vechi documente, istoricii şi urmaşii familiei Calli...

Unul dintre personajele celebre ale literaturii române, Tănase Scatiu, a fost inspirat de un individ care a trăit în realitate, rudă a scriitorului Duiliu Zamfirescu.

O adevărată dovadă de măiestrie a artei ţărăneşti din Moldova este biserica răzeşească de la Talpa. Ridicată acum 250 de ani din bârne de lemn, bisericuţa este considerată cea mai frumoasă, dar şi cea mai bine păstrată „casă a Domnului“ din nordul Mo...

Societatea literară „Junimea” a fost fondată şi a avut ca membri intelectuali din familii bogate, fie de neam boieresc, fie burghezi cu stare din Iaşi şi mai apoi din toată ţara. Sclipitori au fost însă şi membrii care erau foarte săraci.

Dumitru Huţanu un botoşănean din Leorda, care a îndrăznit să ridice oamenii împotriva colectivizării comuniste, a suferit un adevărat supliciu în temniţele în care a fost aruncat de ”tovarăşi”. Acesta şi-a prezentat mărturia cutremurătoare.

Barbu Drugă a fost unul dintre cei mai mari boieri ai vremii, dar şi proprietarul unor case, mori şi terenuri. Omul de afaceri a deţinut şi o impresionantă colecţie de artă, majoritatea lucrărilor fiind copii ale originalelor făcute.

În nordul extrem al României se află un monument unic în lume. Biserica jumătate catolică, jumătate ortodoxă din satul botoşănean Hilişeu Crişan este veche de 200 de ani şi are o legendă care a traversat secolele.

Autorul primului jurnal de călătorie în limba română, tipărit în urmă cu aproape 200 de ani, este boierul muntean Dinicu Golescu. Acesta a făcut trei drumuri în vestul Europei în 1824, 1825 şi 1826, urmărind fidel ruta diligenţelor vremii, iar impres...

Nicolae Sofian, fost primar al oraşului Botoşani, parlamentar şi renumit boier moldovean din secolul al XIX-lea, şi-a folosit averea pentru sprijinirea săracilor, pentru construirea de şcoli, spitale şi de orfelinate. Moştenirea sa materială, o casă ...

Unul dintre cele mai frumoase conace urbane de la începutul secolului al XX-lea este casa fostului ispravnic de Botoşani Ştefan Silion. Casa, o bijuterie arhitectonică, este singura locuinţă în stilul „rebel“ Seccesion din Moldova şi reprezintă crezu...

Învăluiţi în mit şi legendă, vulcanii noroioşi din comuna botoşăneană Copălău, „poarta iadului“, cum le spun cu teamă localnicii, reprezintă un monument al naturii spectaculos, uitat şi abandonat. Aproape „stinşi“ de stuful care îi năpădeşte, vulcani...

Marele savant  a fost angajat de către un moşier, în 1893, să-i hotărnicească proprietatea, iar în urma procesului ţăranii au pierdut 300 de hectare de pământ.

La începutul secolului al XIX-lea un boier român uimea Parisul, intrând în oraş  îmbrăcat  cu exotice straie orientale şi înconjurat de o suită de 25 de arnăuţi călare. Curând, românul nostru avea să revină în atenţia parizienilor  prin excentricitat...

Sriitorul, fiu de arendaş, era un bărbat extrem de elegant, care se îmbrăca după ultimul „răcnet” în materie de modă, fapt pentru care doamnele din înalta societate roiau în jurul său.

Sătenii n-au permis nici ca sicriul cu trupul moşierului, faimos pentru cruzimea şi zgârcenia lui, să fie depus în biserică. Cortegiul funerar a fost întors la conac, iar boierul, îngropat noaptea, pe furiş....

Constantin Bălăceanu-Stolnici (89 de ani) îşi aminteşte momentele frumoase ale copilăriei sale petrecute într-o familie de boieri. Despre perioada de după instaurarea comunismului, profesorul vorbeşte mai puţin, păstrând un mic mister şi mai puţine r...

Bucureştiul a fost mereu o localitate de tranzit, un centru comercial pe unde negustori din toate părţile lumii vindeau bunuri. La finele secolulului 18, prin influenţe străine, intră în cultura oraşului şi meseria de spiritism.

Firma care se ocupă de montarea conductelor şi a branşamentelor în Bacău a sistat lucrările după ce a forat printr-un perete gros din cărămidă, construit în secolul al XIX-lea de armeni. Direcţia de Culte şi Patrimoniu şi Muzeul de Istorie „Iulian An...

Scriitorul este foarte prins luna asta. Azi va fi decorat cu Ordinul Artelor şi Literelor. Peste câteva săptămâni va lansa, la Editura Humanitas, noua sa carte, în care face istoria propriei familii. „Ce au fost boierii mari în Ţara Românească. Saga ...