
O bucată de sarcofag, datând din epoca romană, găsită în curtea unui bărbat
Artefactul datează, conform specialiştilor, din perioada secolelor II-III, iar valoarea sa este de aproximativ 2.500 de euro.
Artefactul datează, conform specialiştilor, din perioada secolelor II-III, iar valoarea sa este de aproximativ 2.500 de euro.
La mai mult de 70 de ani de la dispariţie, fragmente de lemn din Marea Piramidă din Giza în Egipt, vechi de aproape 5.000 de ani, au fost regăsite din întâmplare într-o cutie de trabucuri de la Universitatea Aberdeen din Scoţia, a anunţat instituţia, scrie Le Figaro.
Celebrul sit arheologic de la Tărtăria a îmbogăţit colecţiile expoziţionale ale Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia cu o piesă extrem de spectaculoasă, legată de practicile religioase ce aveau loc în acest areal, acum mai bine de 7.000 de ani.
Procesul în care o tânără a solicitat despăgubiri pentru participarea la descoperirea matriţei de bronz din Sarmizegetusa Regia a ajuns la final.
Lucrările au fost scoase la licitaţie, termenul de depunere a ofertelor fiind 20 februarie. Proiectul în valoare de 3,5 milioane de euro este gestionat de autorităţile locale de la Galaţi, iar finanţarea este acoperită în proporţie de 50% din fonduri europene.
În anul 1972, în apropiere de oraşul Galaţi, foarte aproape de ruinele unei cetăţi antice, au fost descoperite mai multe artefacte care arată că în zonă au trăit, au luptat şi au murit oameni ale căror origini sunt în Egiptul antic. La aproape cinci decenii de la descoperire, oamenii de ştiinţă încă nu au ajuns la o concluzie fermă cu privire la acestea.
Scos la lumină de către arheologii de la Muzeul de Istorie din Galaţi, acum aproape patru decenii, obiectul a stârnit încă de la început controverse, posibilul lui rol religios fiind iniţial minimizat. Artefactul vechi de circa 5.000 de ani a fost catalogat iniţial doar ca o simplă lucrare artistică a oamenilor din antichitate.
Un manşon din os, vechi de peste trei milenii şi bogat împodobit, poate fi admirat la muzeul din Deva. Artefactul a fost descoperit pe şantierul autostrăzii Deva – Orăştie.
Potrivit istoricilor, Cavalerul Trac este un concept păgân vechi de circa trei milenii, dar ale cărui calităţi legendare se regăsesc apoi şi la sfinţii creştini. Cel mai aproape de modelul cavalerului trac este considerat Sfântul Gheorghe. Un artefact vechi de aproape 2.000 de ani, descoperit acum aproape şase decenii la Galaţi, pare să confirme teoria.
Poliţiştii din Alba au recuperat un artefact de epocă antică, reprezentând o divinitate greco – romană, susceptibil să aparţină patrimoniului cultural naţional.
Un obiect bizar de aluminiu a fost descoperit în urmă cu aproape 45 de ani pe malul Mureşului, în apropiere de Aiud. Artefactul a trezit interesul specialiştiştilor, însă nimeni nu a reuşit să formuleze până acum o explicaţie care să fie acceptată în toate mediile ştiinţifice.
Un artefact descoperit la Tărtăria, cu o vechime de 6000 de ani, va fi prezentat la Muzeul Naţional al Unirii, ca exponatul lunii septembrie.
Artefactele scoase la lumină de arheologi, în 1982, pe actualul teritoriu al combinatului siderurgic din Galaţi, conduc spre ipoteza uluitoare că dacii ar fi putut avea schimburi culturale intense cu Egiptul antic. În acelaşi timp, însă, totul poate fi doar o coincidenţă, iar obiectele, unice în spaţiul românesc, să fi ajuns în sudul Moldovei după cucerirea romană, prin intermediul unor militari de origine africană.
Este vorba despre două strigilii, obiecte din broz pe care sportivii din antichitate le foloseau pentru a-şi curăţa trupurile. Artefactele au fost descoperite într-un tumul din zona rezidenţială de sud-vest a oraşului.
Un artefact vechi de 5.000 de ani, care reprezintă patru femei goale înlănţuite într-o horă, scos la lumină acum 37 de ani, a stârnit încă de la început controverse, implicaţiile lui religioase şi sexuale fiind minimizate la comanda activiştilor atei care-i supervizau pe arheologi. Obiectul a fost catalogat iniţial doar ca o simplă lucrare artistică a oamenilor din antichitate.
Modelul Cavalerului Trac este regăsit în artefactele arheologice pre-creştine, iar numeroase elemente ale zeităţii păgâne au fost apoi „transferate“ către mai mulţi sfinţi, dar în special către Sfântul Gheorghe. Un artefact găsit lângă castrul Barboşi îl reprezintă pe zeul războinic, surprinzător, într-o atitudine paşnică ce iese din standardele ştiute.
Scos la lumină acum 35 de ani, obiectul a stârnit încă de la început controverse, posibilul lui rol religios fiind minimizat pentru a nu-i deranja pe activiştii atei care-i supervizau pe arheologi. Artefactul a fost catalogat iniţial doar ca o simplă lucrare artistică a oamenilor din antichitate.
Descoperiririle arheologice făcute în 1982 pe actualul teritoriu al combinatului siderurgic din Galaţi conduc spre ipoteza şocantă că dacii aveau schimburi culturale intense cu Egiptul antic. În acelaşi timp, însă, totul poate fi doar o coincidenţă, iar artefactele să fi ajuns în sudul Moldovei după cucerirea romană, prin intermediul unor soldaţi de origine africană.
În 1960, un localnic din Ciumeşti, judeţul Satu Mare, făcea, total întâmplător, o descoperire arheologică ce avea să se dovedească cea mai importantă din judeţul Satu Mare, dar şi una dintre cele mai spectaculoase din lumea celţilor.
Descoperirea constă dintr-un superb pandantiv din piatră, frumos şi complex gravat cu motive geometrice, recuperat dintr-un strat care aparţine culturii gravetiene, datat la peste 20.000 ani (datări radiometrice prin metoda C-14). Descoperirea este cu totul excepţională şi întregeşte patrimoniul arheologic european, acesta fiind al treilea obiect de podoabă de acest fel descoperit în România.
Un artefact deosebit a fost descoperit în Cetatea Oradea. Piatra intactă a unui mormânt a fost recuperată după aproximativ 600 de ani