Studiu de caz: Naraţiuni strategice şi dezinformări despre incidentul din strâmtoarea Kerci (I)

Pe 25 noiembrie 2018 s-a produs prima confruntare directă între forţele militare ruse şi cele ucrainene după mai bine de cinci ani de la conflictul din regiunile estice ale Ucrainei.

Analiză realizată de *Nicolae Ţîbrigan şi **Cristian Soare

Rusia a deschis focul şi a capturat trei nave ale marinei ucrainene în apropierea strâmtorii Kerci. Prin urmare, 24 marinari ucraineni au fost reţinuţi, dintre care trei au fost grav răniţi în urma atacului. Cele două state continuă să se acuze recirpoc de încălcarea tratatelor internaţionale, iar incidentul a provocat un nou val al dezinformării care a ajuns şi în spaţiul informaţional de limbă română din România şi R. Moldova.

Deşi informaţiile aflate la dispoziţie sunt fragmentate, iar datele incidentului sunt incomplete, voi încerca în următoarele rânduri să reproduc piesele factuale ale puzzle-ului incidentului în etape, conform mai multor surse şi date prezentate de: Biroul Procurorului General al Ucrainei, Telekanal Zvezda, ANTIKOR, RT, UNIAN, Liga Novosti etc.

Încă de la începutul lunii noiembrie 2018, reprezentanţii establishment-ului militar ucrainean semnalau despre posibilitatea declanşării unor incidente sau provocări din partea Rusiei în regiunea Mării Azov cu scopul de a prelua controlul asupra portului Mariupol. Fapt confirmat apoi şi de purtătorul de cuvânt al Serviciului de Grăniceri din Ucraina, Oleh Slobodyan, care a sesizat presei pe 16 noiembrie că Rusia îşi redirecţionase o parte din forţele navale în regiunea Mării Azov în vederea întăririi forţei Gărzii de coastă FSB din zonă. Tot la mijlocul lunii noiembrie anul trecut, partea ucraineană era tot mai îngrijorată cu privire la intensificarea controalelor ilegale la trecerea acestora prin strâmtoarea Kerci. Chiar un membru al Consiliului Federaţiei din Comitetul pentru apărare şi securitate menţiona cu subiect şi predicat că Rusia poate să blocheze „literalmente, în câteva minute“ Marea Azov pentru oricare navă sub pavilion ucrainean.

Cronologia incidentului din strâmtoarea Kerci

#1. Joi/Vineri, 22-23 noiembrie 2018 – o grupare navală a Ucrainei formată din canonierele (clasa Gyurza-M) „Berdyansk“ şi „Nikopol“, alături de remorcherul „Yani Kapu“ şi cargoul „Gorlyvka“ pornesc din porturile Odessa şi Oceakov pentru a ajunge în portul ucrainean Berdyansk din Marea Azov (sosire estimată pe 26 noiembrie 2018) navigând în apele internaţionale cu o viteză de 16-18 noduri (26,9-33,3 km/h).

#2 Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, ora 15:05 – corveta „Suzdalets“ a Flotei ruse de la Marea Neagră escortează navele ucrainene în apropiere de strâmtoarea Kerci (apele teritoriale ale Crimeei anexate de F. Rusă).

Corveta rusească „Suzdalets“ la Istanbul, anul 2009 Sursa: Wikipedia

Ora 15:17 (ora Ucrainei) – un elicopter Mi-8 al forţelor aeriene ruse (cu numărul de identificare 28528) zboară în jurul navelor ucrainene la o distanţă de 50 m şi o înălţime de 100 m.

Ora 15:37 – partea ucraineană stabileşte legătura cu nava rusească „Suzdalets“ comunicând faptul că navele ucrainene navighează conform cursului stabilit. Drept răspuns, „Suzdalets“ comunică de asemenea că va respecta planul de navigaţie. Acesta continuă să însoţească navele ucrainene în cursul lor spre strâmtoarea Kerci.

Ora 18:35 – o navă a Gărzii de coastă FSB (cu numărul 737) se alătură corvetei „Suzdalets“ în monitorizarea navelor ucrainene.

Ora 21:07 – nava Gărzii de coastă a FSB comunică marinarilor ucraineni procedura de trecere a strâmtorii Kerci, confirmând astfel posibilitatea trecerii navelor ucrainene.

Ora 21:30 – după un interval de timp de 23 de minute, partea rusă revine asupra celor comunicate, specificând faptul că zona de acces în strâmtoarea Kerci este închisă navigaţiei începând cu 24 noiembrie, ora 22:00 şi până pe 26 noiembrie, ora 22:00, dar fără a oferi alte explicaţii. Conducerea Flotei Militare a Ucrainei verifică informaţiile arhivate în bazele de date NAVEAREA-III (Spania), precum şi notificările NAVTEX, fără a descoperi vreo interdicţie de a traversa strâmtoarea Kerci începând cu 24 noiembrie.

#3. Duminică, 25 noiembrie 2018, ora 3:58 (ora Ucrainei) – căpitanul navei „Berdyansk“ stabileşte legătura cu postul vamal (BEREH 25) şi centrele de control vamal (KERCI şi KAVKAZ) ale Federaţiei Ruse din strâmtoarea Kerci pentru a comunica despre intenţia grupului de a trece prin strâmtoare. De asemenea, marinarii comunică părţii ruse că aşteaptă la bord un pilot rus (lotsman), aşa cum cer regulile de navigare a strâmtorii.

Răspunsul părţii ruse de pe BEREH 25: „Recepţionat! Păstrăm legătura. 1.6“

Transmiterea solicitării de traversare a strâmtorii Kerci către partea rusă fusese confirmată şi de şeful Statului Major General din Ucraina, Viktor Mushenko, într-un comunicat de presă la o zi după incident. Acesta menţiona că în jurul orei 4:00 (ora Ucrainei), 25 noiembrie, fuseseră transimise două solicitări de traversare a strâmtorii către postul de control din Kerci. Partea rusă nu a mai răspuns, astfel încât navele ucrainene au continuat deplasarea pe direcţia strâmtorii.

Ora 06:08 – navele ucrainene traversează linia 12 mile, intrând în apele teritoriale ale Crimeei (teritoriu anexat ilegal de F. Rusă şi nerecunoscut la nivel internaţional ca aparţinând Rusiei) pentru a traversa strâmtoarea Kerci.

Intervalul 06:23-06:26 – navele Gărzii de coastă FSB („Don“ şi „Izumrud“) efectuează manevre periculoase pentru a bloca accesul părţii ucrainene, solicitându-le imediat să părăsească apele teritoriale ale F. Ruse. Partea ucraineană le răspunde că navele urmează prevederile legislaţiei internaţionale şi ale Acordului bilateral ruso-ucrainean semnat în 2003 şi continuă drumul spre strâmtoare.

Nava Gărzii de coastă FSB „Don“ Sursa: azlok

Nava Gărzii de coastă FSB „Izumrud“ Sursa: Nevskiy Bastion

Intervalul 06:34-06:44 – potrivit interceptării radio publicate de Statul Major al Forţelor Armate Ucrainene (minutul 1:04), nava de patrulare „Don“ loveşte de două ori şi avariază tribordul remorcherului „Yani Kapu“ (vezi foto mai jos), solicitând insistent vaselor ucrainene să întoarcă. Tot în acest timp, elicopterul Mi-8 survolează în jurul navelor ucrainene.

Captură după înregistrarea (minutul 0:41) unde se pot vedea daunele suferite de remorcherul ucrainean „Yani Kapu“. Ora 07:21 Sursa: bellingcat.com

Prima lovire se produce la ora 7:35 (ora Moscovei) sub coordonatele 44°56’00″N 36°30’08″E, iar cea de a doua lovire la 7:44 (44°56’06″N 36°30’05″E).

Intervalul 7:00-8:10 – navele ucrainene se apropie de strâmtoarea Kerci. În primele minute ale înregistrării publicate de Telekanal Zvezda se poate vedea cum una din canonierele marinei ucrainene se apropie la câteva sute de metri de nava de transport „Aviona“, ancorată în strâmtoarea Kerci.

Experţii de la Bellingcat au verificat localizarea exactă a navei folosind platforma Marine Traffic, şi au constatat că navele ucrainene se aflau în apele teritoriale atât ale Crimeei (nerecunoscute la nivel internaţional ca aparţinând F. Ruse), cât şi ale F. Ruse (continentale). Totuşi, aceste ape fac subiectul utilizării comune, conform procedurilor bilaterale stabilite anterior.

Localizarea navei de transport „Aviona“ în strâmtoarea Kerci pe 25.11.2018, conform datelor furnizate de Marine Traffic Sursa: bellingcat.com

Mai exact, marinarii ucraineni s-au folosit de prevederile Acordului bilateral ruso-ucrainean privind utilizarea strâmtorii Kerci şi a Mării Azov, semnat în 2003 şi publicat pe site-ul Adminstraţiei prezidenţiale a F. Ruse: Art. 2 (1) „Navele comerciale şi navele de război, precum şi alte nave de stat aflate sub pavilioanele Federaţiei Ruse sau a Ucrainei, operate în scopuri necomerciale, se bucură de libertatea de navigare în Marea Azov şi strâmtoarea Kerci“.

Inclusiv s-a apelat şi la Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS) din 1982 (Art. 17 – Dreptul de trecere inofensivă; Art. 36, alin. 1 - Rutele mării libere sau rutele care trec printr-o zonă economică exclusivă în strâmtorile care servesc navigaţiei internaţionale; Art. 32 şi Art. 95 – Imunitatea navelor de război) semnate atât de Ucraina, cât şi de F. Rusă.

Ora 7:21 – nava de patrulare „Don“ loveşte a treia oară remorcherul „Yani Kapu“, care se îndrepta spre direcţia SSV, la ieşirea din strâmtoarea Kerci (44°59’05“N; 36°31’35“E). În video (minutul 0:57) este menţionată şi ora impactului (8:21 – ora Moscovei) între cele două vase.

În spatele remorcherului se afla una din cele două canoniere ucrainene, care înregistrase impactul dintre „Don“ şi „Yani Kapu“ pe monitor:

Remorcherul ucrainean „Yani Kapu“ (Krasnoperekopsk până în 2016) atacat de nava rusească „Don“ văzut de pe monitorul unei canoniere ucrainene clasa Gyurza-M Sursa: Ministerul Apărării al Ucrainei

Dacă folosim Google Maps şi introducem coordonatele impactului [44°59’05“N 36°31’35“E], vom constata că incidentul s-a produs în apele teritoriale ale Crimeei (la o distanţă de 13,34 km sau 7,2 mile marine de la baza ţărmului) şi la limita apelor teritoriale ale F. Ruse (la o distanţă de 19,45 km sau 10,50 mile marine).

Geolocaţia celui de-al treilea asalt al navei „Don“ asupra remorcherului ucrainean „Yani Kapu“
Sursa: Google Maps

Ora 7:52 – nava „Berdyansk“ solicită din nou permisiunea de a traversa strâmtoarea Kerci. În tot acest timp, hărţuirea grupului ucrainean de către Garda de coastă FSB continuă.

Ora 8:40 – partea rusă le oferă navelor ucrainene un sector de ancorare până la obţinerea unor noi indicaţii privind traversarea strâmtorii. Din interceptare (minutul 2:24) mai deducem faptul că, în urma manevrelor de blocare a navelor ucrainene, „Izumrud“ se ciocneşte accidental cu „Don“. Ambele nave ruseşti sunt grav avariate.

Nava Gărzii de coastă „Izumrud“ avariată Sursa: Kerch.FM via bellingcat.com

Ora 11:08 – navele ucrainene ajung în zona de ancorare 471 (zona „C“ în apele teritoriale ruso-ucrainene) comunicată de partea rusă, la o distanţă de aproximativ 14 km de podul Crimeei, aşteptând noi indicaţii.

Intervalul 11:00-18:57 – F. Rusă blochează comunicaţiile între navele ucrainene şi Statul Major din Ucraina, prin folosirea mijloacelor de război electronic. Hărţuirea psihologică a echipajelor celor trei nave continuă.

Ora 12:00 – postul vamal de la Novorossiysk avertizează prin sistemul NAVTEX că traversarea strâmtorii este interzisă atât pentru ziua următoare, cât şi timpul prezenţei navelor ucrainene în „apele teritoriale“ ale F. Ruse.

Ora 12:54 – din conversaţiile interceptate ale marinarilor ruşi (minutul 2:00), reiese că închiderea strâmtorii Kerci pentru navele ucrainene fusese o decizie politică, însărcinat cu această „operaţiune“ de blocare fiind viceamiralul Ghenadii Medvedev, şef adjunct al Serviciului de grăniceri FSB; acesta ordonând ulterior capturarea navelor ucrainene şi deschiderea focului, chiar dacă acestea se vor afla în apele internaţionale. Tot de aici descoperim că navele „Don“ şi „Izumrud“ urmează să primească la bord circa 10 soldaţi din trupele speciale ale FSB, pentru a lua la abordaj navele ucrainene (minutul 2:35).

Intervalul 13:05-13:19 – survolarea a două elicoptere militare Ka-52 şi două avioane de luptă Su-25 la o distanţa periculoasă de 50 m deasupra canonierelor ucrainene.  

Tot aproximativ în acelaşi interval de timp, pe sub podul Crimeei dinspre Marea Azov trec succesiv o navă militară rusească însoţită de două nave anti-sabotaj. Trecerea sub pod încă nu era blocată.

Ora 13:42 – Rusia blochează accesul în Marea Azov prin amplasarea unei nave cu containere sub arcul podului, trimiţând avioane de război să survoleze zona. Cargoul nu fusese folosit din 2016, şi nu avea vreo denumire sau un pavilion arborat, fiind sprijinit de două remorchere ruseşti ancorate la tribord (vezi foto).

Traversarea strâmtorii Kerci blocată de o navă de transport neidentificată, sprijinită de două remorchere şi două avioane militare Su-25 Sursa: UNIAN

Ora 14:03 – partea rusă interzice în mod categoric orice traversare a strâmtorii pe sub pod.

Ora 17:36 – analizând situaţia şi încercând să evite escaladarea unui conflict între cele două părţi, navele ucrainene schimbă cursul spre sud pentru a ieşi din strâmtoarea Kerci, îndreptându-se spre portul Odessa.

Ora 17:59 – nava de patrulare „Don“ continuă manevrele periculoase pentru a bloca grupul ucrainean la întoarcere, somând marinarii ucraineni să oprească motoarele şi să se predea, ca urmare a încălcării „apelor teritoriale“ ale Federaţiei Ruse. Fapt confirmat şi de indicaţiile primite de comandantul FSB Shatohin Aleksei (dezertor şi fost cetăţean ucrainean) în urma conversaţiei interceptate (minutul 2:58) a acestuia cu superiorii, şi anume de a bloca navele ucrainene la ieşirea din strâmtoare, dinspre sud. Menţionăm că acestea se deplasau deja la ieşirea din strâmtoare în direcţia apelor internaţionale cu o viteză de 7 noduri (12,96 km/h). Militarii ruşi blochează în continuare comunicaţiile radio ale navelor ucrainene cu Statul Major al Forţelor Navale din Uraina.

Ora 18:03 – grupul naval ucrainean este înconjurat de 11 nave ale Gărzii de coastă FSB şi a Flotei Mării Negre (însoţite de două elicoptere Ka-52 şi avioane de luptă Su-30), somându-i pe marinarii ucraineni să oprească motoarele, blocându-le astfel ieşirea dinspre strâmtoarea Kerci în apele internaţionale ale Mării Negre.

Ora 18:08 – navele ucrainene sunt avertizate cu privire la deschiderea focului asupra lor dacă nu opresc imediat. Cu toate acestea, atât legislaţia internaţională, cât şi cea a Federaţiei Ruse interzic astfel de acte de agresiune sau ameninţări cu utilizarea forţei, mai ales că în cazul oricăror litigii se face apel la utilizarea negocierii diplomatice (Art. 23, alin. 2 din Legea federală nr. 155-F3 din 31 iulie 1998 a F. Ruse „cu privire la apele marine interioare, a mărilor teritoriale şi zona adiacentă a F. Ruse“). Să nu uităm că navele ucrainene depăşiseră deja limita de 12 mile marine a apelor teritoriale ale Federaţiei Ruse (partea continentală).

Ora 19:48 – după câteva focuri de avertisment, navele de patrulare ale Gărzii de coastă FSB deschid focul asupra navelor ucrainene. Ca urmare, canoniera „Berdyansk“ şi remorcherul „Yani Kapu“ sunt avariate în urma tirului deschis de „Izumrud“, acestea pierzându-şi capacitatea de a naviga în continuare. În acelaşi timp, „Nikopol“ este blogat de alte nave ale flotei ruse în apele internaţionale ale Mării Negre, dincolo de linia celor 12 mile marine.

Comunicat de presă a Ministerului ucrainean al apărării demonstrând localizarea navelor în timpul atacului Sursa: Ambasada Ucrainei în România

Potrivit investigaţiei echipei Bellingcat, atacul asupra canonierei „Berdyansk“ avusese loc în punctul indicat de coordonatele geografice Ш=44° 53’47 СШ, Д=36° 25’76 ВД, potrivit comunicatului iniţial al FSB. Vom transforma sistemul de notare, eliminând arc-secundele şi vom obţine coordonatele [44°53’4N 36°25’7E]. Le căutăm apoi pe Google Maps şi localizăm canoniera „Berdyansk“ în momentul atacului:

Localizarea pe Google Maps a canonierei ucrainene „Berdyansk“ conform coordonatelor iniţiale furnizate de FSB pe 26 noiembrie 2018 (via bellingcat.com) Sursa: Google Maps

Constatăm că în momentul atacului, nava „Berdyansk“ se afla la limita apelor teritoriale ale Crimeei (nerecunoscute internaţional ca aparţinând Federaţiei Ruse), la o distanţă de 10,68 mile marine de baza ţărmului şi în afara apelor teritoriale ale Federaţiei Ruse (la o distanţă de 17,86 mile marine de ţărmul Ţinutului Krasnodar).

Astfel, putem ajunge la concluzia că deschiderea focului asupra celor trei nave era nejustificată, în condiţiile în care FSB nu menţionează în comunicat timpul petrecut de navele ucrainene în „apele teritoriale ale F. Ruse“ şi dacă acestea n-au deviat pur şi simplu de la cursul iniţial. În acele condiţii, era de ajuns doar o somaţie şi nicidecum deschiderea focului din tunurile automate AK-630M de 30 mm.

Ora 20:01 – comandantul navei „Berdyansk“ anunţă prin radio „Mayday“ – starea de urgenţă şi necesitatea acordării unui ajutor imediat:

„ – Câţi răniţi aveţi?
– Avem nevoie de ajutor! Avem nevoie de ajutor! Mayday! Mayday! ...“

Nava fusese lovită în punctul de comandă a ambarcaţiunii, iar proiectilul de calibru 80 mm îi străpunsese blindajul vasului rănind trei din membrii echipajului.

Blindajul canonierei „Berdyansk“ fusese străpuns cu un proiectil de calibru mai mare decât cel al tunurilor AK-630M de pe „Don“ sau „Izumrud“. Sursa: Dumskaya.net

Potrivit unor versiuni ale experţilor militari ucraineni, asupra canonierei ar fi deschis focul un elicopterul rus Ka-52 (Aligator), sau un avion de luptă Su-30, reuşind astfel să străpungă armura de pe „Berdiansk“ cu o rachetă de tip C-8.

Atacul cu muniţie asupra navelor ucrainene este confirmat şi de o interceptare a comunicaţiilor radio făcută publică de SBU (în limba rusă), unde piloţii de pe un elicopter Ka-52 şi un aviona de vânătoare Su-30 comunicau turnului de control că au folosit muniţii împotriva „ţintei“ [nava „Berdyansk“ – n.a.].

Din interceptare (minutul 4:39) reiese că pilotul de pe Su-30 ar fi îndeplinit „treaba“ „practic cu două [rachete- n.a.]“. De asemenea, turnul de control solicitase unuia dintre piloţii celor două elicoptere Ka-52 să comunice numărul de muniţii utilizate, precum şi numărul celor rămase. În interceptare acestea sunt denumite „creioane“, iar la minutul 9:08 descoperim că unul dintre elicoptere Ka-52 (9-47) n-a folosit niciun „creion“, în schimb celălalt (9-49) folosise „două creioane [rachete C-8 – n.a.]“. Potrivit SBU comunicatului SBU, în atacul asupra celor trei nave au fost folosite opt tipuri de muniţie.

Pozele navelor ucrainene staţionate în portul Kerci obţinute din capturi video ale reportajelor posturilor publice din F. Rusă demonstrează prezenţa găurilor de gloanţe de calibru mai mic în puntea navei. Experţii de la Bellingcat presupun că forţele militare ruseşti implicate în incident au utilizat armamentul din dotare nu pentru opri navele, ci pentru a lichida echipajele de pe navele ucrainene.

Localizarea canonierei „Berdyansk“ în timpul anunţării stării de urgenţă „Mayday“ de către comandantul vasului Sursa: Google Maps

În altă ordine de idei, apelul radio „Mayday“ al comandantului de pe „Berdyansk“ fusese făcut în punctul localizat de cordonatele [44°51’00"N 36°23’04"E], la S-V de poziţia iniţială comunicată de FSB (la o distanţă de 4,78 km sau 2,58 mile marine de localizarea primului tir tras asupra navelor), situat dincolo de linia celor 12 mile de la ţărmul Crimeei (23,46 km sau 12,667 mile marine).

Intervalul 20:03-20:26 – asaltul trupelor speciale FSB asupra navelor ucrainene şi capturarea celor 24 de membri ai echipajelor de către militarii ruşi.

Ora 5:30 – canonierele „Berdyansk“ şi „Nikopol“, împreună cu remorcherul „Yani Kapu“, sunt confiscate şi ancorate în portul Kerci, iar toţi membrii echipajelor sunt reţinuţi sub învinuirea încălcării frontierei ruse. Sistemul de comunicaţii radio HARRIS sunt confiscate, iar marinarilor le sunt sustrase actele şi telefoanele personale. Trei din cei 24 de marinari ucraineni au fost grav răniţi în urma atacurilor.

Urmele lăsate de gloanţe în blindajul canonierei „Berdyansk“ care demonstrează că ţinta atacului militarilor ruşi fusese echipajul ucrainean Sursa: bellingcat.com

Remorcherul „Yani Kapu“ ancorat în portul Kerci din Crimeea anexată. La tribord se poate observa daunele provocate în urma impactului cu nava „Don“ Sursa: UNIAN

Militarii ucraineni vor fi duşi în faţa curţilor din Crimeea, anexată ilegal în 2014, urmând să stea în detenţie timp de două luni până la demararea procesului de judecată.

Între timp, Kievul insistă că Forţele navale ucrainene au tot dreptul să treacă prin strâmtoarea Kerci şi că partea rusă a fost informată în prealabil cu privire la planurile grupului naval de a traversa strâmtoarea Kerci în ziua de 25 noiembrie.

La rândul ei, Garda de coastă rusă a acuzat Ucraina că nu a anunţat în avans deplasarea convoiului de nave, ceea ce Kievul neagă, şi a afirmat că navele ucrainene efectuau manevre periculoase ignorându-le instrucţiunile în scopul de a alimenta tensiunile.

Să recapitulăm

Trebuie să subliniem, din start, că declaraţiile celor două părţi implicate în incidentul naval din strâmtoarea Kerci nu se contrazic în totalite. Datele pot fi corelate pentru a completa întreg puzzle-ul evenimentului.

Există doar un singur aspect neelucidat şi anume, prezenţa navelor ucrainene în „apele teritoriale“ ale F. Ruse (nerecunoscute internaţional în raport cu peninsula Crimeea). Ambele părţi comunicau asaltul asupra canonierei „Berdyansk“ şi capturarea remorcherului „Yani Kapu“. Iniţial, în presa ucraineană se menţionau un număr de şase marinari răniţi, după care s-a constatat că era vorba doar de trei. La fel, se considera că atacul armat s-a produs şi asupra navei „Nikopol“, după care Ministerul Apărării din Kiev a venit cu noi precizări, menţinând doar atacul asupra „Berdyansk“.

Intrând în strâmtoarea Kerci, navele ucrainene nu aveau cum să evite apele teritoriale ale F. Ruse, ori la traversarea strâmtorilor se foloseşte un regim special de navigaţie. Astfel, partea ucraineană susţine că acţionat în conformitate cu legislaţia internaţională a mărilor, respectând şi Acordul bilateral de utilizare comună a strâmtorii Kerci şi a Mării Azov semnat de Rusia şi Ucraina în 2003.

Ţinta iniţială a navelor ruseşti „Don“ şi „Izumrud“ fusese remorcherul, aşa se explică şi multiplele asalturi asupra navei într-un interval de timp destul de scurt (60 min.).

Potrivit coordonatelor exstrase din comunicatele oficiale ale FSB, se pare că primul tir al navei „Izumrud“ asupra canonierei „Berdyansk“ avusese loc parţial în apele internaţionale (chiar la limita liniei de 12 mile marine depărtare de ţărmul Crimeei), iar gaura din blindaj fusese produsă de un proiectil (80 mm) lansat de pe un elicopter Ka-52 sau avion de luptă Su-30 (probabil fusese o rachetă tip C-8).

Partea rusă a implicat aprox. 11-15 unităţi navale ale Gărzii de coastă FSB şi a Flotei Mării Negre (cu un echipaj total de 343 de militari). Astfel, Kievul consideră că în atacurile directe asupra nevelor ucrainene fusese implicate două elicoptere Ka-52, avioane de vânătoare Su-30, navele de patrulă „Don“ şi „Izumrud“, susţinute de corveta „Suzdalets“ (clasa Grisha).

În conformitate cu clauza „D“ a Art. 3 din Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 3314 XXIX (14.12.1974), acest atac poate fi catalogat drept un act de agresiune directă a F. Ruse împotriva Ucrainei. Fapt întărit şi de Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei navigaţiei maritime din 1988.

Chiar dacă existau instrumentele necesare pentru a se ajunge la o reglementare diplomatică a incidentului, conducerea strategico-militară de la Kremlin a ales soluţia hard, deschizând o adevărată „cutie a Pandorei“ pentru următoarele incidente maritime în vederea legitimării statutului „mării teritoriale ruse“ a Crimeei şi a subminării economiei Ucrainei prin orice mijloace posibile.

Dar despre obiectivele Rusiei în regiune vom discuta mai pe larg în partea a 2-a a analizei.

*Nicolae Ţîbrigan este membru al Consiliului de Experţi LARICS.

**Cristian Soare face parte din programul de Internship LARICS 2019.