
Puterea judecătorească nu este suverană în statul român. CSM a auzit de „checks and balances”?
0Scandal în politica românească pe tema pensiilor magistraţilor. Se pare că judecătorii din CSM nu înţeleg esenţa democraţiei. Puterea judecătorească este independentă, dar nu suverană. Cele trei puteri ale statului, legislativă, executivă şi judecătorească sunt independente, dar între ele funcţionează principiul statului de drept, „checks and balances”, verificări şi echilibre.

În Constituţie stă scris:
Articolul 1 (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
Verificările și echilibrele se referă la un sistem care împarte puterea între diferite ramuri, de obicei ramurile executive, legislative și judiciare. Acest sistem este conceput pentru a împiedica orice ramură să devină prea puternică și să se asigure că fiecare ramură poate limita puterile celorlalte. Conceptul este înrădăcinat din dorința de a proteja împotriva tiraniei și a abuzului de putere, promovând o conducere de stat echilibrată.
Puterea judecătorească nu este nici suverană şi nici perfectă
Am asistat la un număr foarte mare de prescrieri de fapte, de condamnaţi care reuşesc să fugă din ţară, perioade nepermis de mari şi ilegale până la redactarea deciziilor judecătorilor, hotărâri care se bat cap în cap, ca şi cum n-ar avea la bază acelaşi dosar, situaţii de a dreptul bizare şi ilare, precum cea referitoare la procesul crimei din localitatea 2 Mai.
Judecătorii şi-au dat unii altora creşteri salariale care au însumat 10 miliarde de lei, fără să consulte guvernul dacă are sau nu are bani să le achite. Şi din cauza Justiţiei am ajuns la actualul deficit enorm, mai ales că nici nu contribuie la recuperarea prejudiciilor rezultate din faptele de corupţie judecate.
Cele întâmplate la SIIJ, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, devenită istorie, ne-a arătat de ce este în stare Justiţia romană.
Declaraţiile şefei CSM
În ciuda rateurilor şi eşecurilor din Justiţie, şefa CSM, Elena Costache, face declaraţii halucinante, prin care demonstrează că nu înţelege cum funcţionează un stat de drept.
Elena Costache spune că preşedintele Nicușor Dan, nu are motive să ceară că cererile de pensionare a magistraţilor să poarte data intrării la pensie, şi greşeşte când numeşte „debandadă” ce se întâmplă la CSM. Adică magistraţii pot intra la pensie oricând, în trecut, prezent sau viitor. Nu mai reiau explicaţia raţională şi logică a preşedintelui, care nu semnează cererile ca „notarul”, cum ar vrea şefa CSM.
„Oricum, nu este atributul președintelui. Excede atribuțiile dumnealui. Dânsul nu are autoritatea legală să ne verifice nouă hotărârile”, spune şefa CSM. Adică CSM este stat în stat, nu le poate nimeni verifică hotărârile, nici preşedintele. N-a auzit de „checks and balances”.
Un comunicat al CSM:
”Consiliul Superior al Magistraturii informează opinia publică în legătură cu faptul că la data de 30 iulie 2025 a primit de la Cabinetul Prim-ministrului Guvernului României materialul intitulat ‘tabelul comparativ aferent propunerii pentru modificarea legislației privind pensiile de serviciu din domeniul Justiției’. „această modalitate de ‘consultare’ este în afara oricărui cadru legal de legiferare în domeniul justiției, prim-ministrul neavând competența de a iniția un astfel de demers”.
Adică premierul, şeful puterii executive, nu are competenţa să iniţieze un demers privind pensiile şi vârsta de pensionare a magistraţilor. Ce vorbiţi, stimaţi jurişti? Ați citit Constituția?
Constituţia spune:
ARTICOLUL 102 (1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
Guvernul poate emite HG-uri, OUG-uri şi poate propune parlamentului spre aprobare legi care se referă la funcţionarea statului român, inclusiv la funcţionarea puterii judecătoreşti. Atunci cum nu are competenţa de a emite şi/sau propune parlamentului acte normative referitoare la puterea judecătorească?
Sigur, „checks and balances” presupune consultări între puterile statului, ajungerea la „echilibre” care să nu dăuneze situaţiei fiscal-bugetare a statului român. Premierul Bolojan a propus un draft pentru modificarea legilor de pensionare a magistraţilor, care a intrat în discuţia celor interesaţi, inclusiv o consultare azi la Cotroceni, cu preşedintele, premierul, ministrul Justiţiei şi şefii ICCJ.
Asta nu înseamnă că şefii Justiţiei, cei din CSM, pot pretinde menţinerea avantajelor aiuristice existente acum în sistemul judiciar: pensionare la 48 de ani şi pensie mai mare decât salariu, 80% din salariu brut. În afara spiritului de echitate, față de alţi funcţionari ai statului, la fel de importanţi şi poate mai eficienţi comparativ cu magistraţii, importantă este puterea economică financiară a statului de a plăti pretenţiile magistraţilor. „Checks and balances”, verificări şi echilibre, înseamnă ca din consultări orice putere a statului să înţeleagă contextul economic, fiscal-bugetar, chiar geopolitic, şi să-şi limiteze cerinţele la ce poate oferi statul român la momentul actual.
Până la urmă, guvernul, premierul, alcătuieşte bugetul şi face execuţia bugetară, nu pot magistatii să intre în trezoreria statului şi să-şi ia pensii cât doresc. Eventual un milion de lei de căciulă!
Aşadar, chiar dacă magistraţii se opun, guvernul face ce trebuie pentru echilibrele economico-fiscale ale statului, fără ca magistraţii să-i „ordone” prin hotărâri judecătoreşti ce şi cum să procedeze referitor la pensiile magistraţilor.