Ligia Deca greşeşte. Este posibilă salarizarea profesorilor pe criterii de performanţă, prin măsurarea progresului şcolar al elevilor

Este o cerinţă  extrem de sensibilă şi importantă pentru Legea Educaţiei, pe care ministrul Ligia Deca o ignoră. Şi rău face. Nimic nu este mai rău în educaţie  (ca şi în alte domenii bugetare), decât salarizarea otova a profesorilor, după grade şi vechime, fără a ţine cont de perfomanța la clasă. Pentru că se instalează opinia:  „muncesc sau nu muncesc, acelaşi salariu primesc”. Sau: „obţin foloase maxime, cu eforturi minime”.

De ce ar depune eforturi la clasă un profesor, când vede că există colegi de cancelarie care chiulesc, nu fac mai nimic la clasă, şi au acelaşi salariu cu profesorii care muncesc cu dăruire şi pasiune pentru binele elevilor?

De ce să plătim salarii, aşa cum se întâmplă acum,  pentru licee cu zero promovare la Bacalaureat? Care este randamentul acestor şcoli? Zero! Şi statul plăteşte randamentul zero, că nu dă banii de la el!

În sistemul privat nu se întâmplă aşa ceva. Niciun salariat din sistemul privat, în orice domeniu de activitate, nu este plătit dacă nu realizează sarcinile din fişa postului.

Întreg sistemul nostru bugetar suferă de aceeaşi boală, 30% dintre bugetari taie frunze la câini, ne-am putea lipsi de ei, dar partidele îi ţin pe banii noştri ca să obţină voturi.

Opinia, greşită, a  ministrului Ligia Deca

Iată ce spune ministrul Ligia Deca:

„Avem diferite discuții vizavi de ce înseamnă evaluarea de performanță. Din discuțiile pe care noi le-am avut până acum cu specialiști din Ministerul Educației este foarte greu, câtă vreme evaluările de la clasă nu sunt bine standardizate, să condiționezi salarizarea cadrelor didactice de performanțele elevilor, adică este foarte variabilă această performanță și cred că am duce și la o inflație a notelor, adică ca să nu fie o problemă în zona de salarizare, s-ar putea crește artificial notele de la clasă”.

Performanţa profesorilor nu se măsoară prin evaluările la clasă. Am mai scris de multe ori, dar dna ministru Deca este opacă la ce se scrie în presă. De ani de zile discutăm de introducerea unei evaluări sumative, la sfârşitul anului şcolar, cu un sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, digitalizat, bazat pe bazine de itemi unici la nivelul sistemului educaţional. Progresul şcolar, concept absent din Proiectul de Lege marca Ligia Deca, se măsoară prin diferenţa mediei notelor elevilor la două evaluări consecutive, pentru o clasă, un profesor, o şcoală, un oraş, un judeţ. Acest sistem nu exclude evaluarea „calitativă” bazată, cum spune legea, pe portofoliul educațional si planurile individuale de învățare pentru fiecare elev. Deși, datorită birocrației imense presupuse de aceste hârtii, m-aș mira să fie pus în operă.

Avantajele evaluării sumative digitalizate

Utilizarea aplicaţiilor informatice, inclusiv în evaluarea testelor grilă, duce la eliminarea subiectivismului profesorilor în evaluarea elevilor. Aplicaţia furnizează atâtea teste grilă câţi elevi sunt într-o clasă, cu itemi similari dar nu identici, pentru a evita copierea şi fraudele. Testele ar trebui să conţină trei categorii de itemi: simpli, medii şi de performanţă. Fiecare elev rezolvă cât este capabil şi ia nota corespunzătoare.

În funcţie de  progresul şcolar al elevilor unui profesor, măsurat în acest fel, se realizează salarizarea profesorilor. Progres şcolar înseamnă şi creşterea mediei notelor elevilor unui profesor de la 4 la 6, şi menţinerea la nivelul de 9 sau 10.

Calitatea unui proces este asigurată de competiţie. Nu există calitate fără competiţie. În cazul educaţiei competiţia este dată de salarizarea profesorilor funcţie de performanţă, de motivarea salarială a unei prestaţii de calitate.

Deseori se spune că în occident nu se practică aşa ceva. Poate, dar acele ţări nu vin după 45 de ani de comunism şi încă 33 de post-comunism. Acolo profesorii îşi fac datoria din instinct, pentru că aşa au văzut în toată societatea. Nu este cazul României, care mai are până să ajungă la acest nivel de conştiinţă socială.

Fără această legare a salarizării de performanţă este o utopie să vorbim de calitate în educaţie. Vorbim să ne aflăm în treabă. Nu se va întâmpla niciodată.

Ce spune Legea în privinţa evaluării

Art. 92

(1) Scopul evaluării îl constituie orientarea și optimizarea procesului de predare-învățare, precum și gestionarea propriilor rezultate ale învățării.

O evaluare trebuie raportată la un referenţial, acesta fiind progresul şcolar al elevilor. Referenţialul propus de lege nu are legătură cu eficienţa învăţării. Altfel, ce este o evaluare? O poza de moment fara efecte practice!

(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire.

Şi dacă nu există concordanţă cu aceste standarde la evaluare? Legea spune:

Art 93

(3) Constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 205, alin. (1), atât evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare, cât și evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare.

Este vorba, în primul rând, de caracterul punitiv al nerespectării standardelor, nu apreciativ. Dar fie şi aşa. Dacă evaluarea cu respectarea tuturor standardelor, arată o stagnare, sau chiar o scădere în progresul şcolar al elevilor, ce se întâmplă? Nimic!

În art 96 se menţionează importanţa evaluarii sumative, fără efect asupra salarizării profesorilor.

(6) Rezultatele evaluărilor sumative standardizate stau la baza elaborării planurilor individualizate de învățare, reprezentând criteriu de evaluare a activității profesionale a personalului didactic de predare, conform metodologiei specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației.

Criteriu de evaluare, dar nu de salarizare. Adică acele calificative anuale, care nu-i interesează prea mult pe profesori. Oricum, toţi profesorii primesc calificativul „f. bine”!

Legea vorbeşte de „bănci de itemi” la nivel naţional.

(7) În vederea aplicării evaluărilor naționale, cu rol de monitorizare și prognoză, Ministerul Educației, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, realizează bănci de itemi standardizați.

Atunci, ce era aşa de greu ca legea să prevadă evaluări anuale sumative, inclusiv examene naţionale, pe baza acestor bănci de itemi, folosite de aplicaţii informatice, pentru a elimina subiectivismul şi interesul profesorilor?

Culmea, PSD a propus salarizarea profesorilor funcţie de performanţă

Iată ce spunea Marcel Ciolacu în iunie 2022:

Marcel Ciolacu: „Nu sunt adeptul sporurilor, sunt adeptul, în schimb, al criteriilor de performanță, cum s-au introdus cele de la PNRR. În cazul în care ai performanță, vei primi o mărire de salariu. Eu aș introduce toate sporurile în salariul de bază”.

Până şi PSD, adversar al salarizării pe criterii de performanţă, şi-a schimbat opinia. Nu şi Iohannis-PNL-Ligia Deca.

Speranţa este ca parlamentarii să citească aceste observaţii din presă, şi altele, şi să aducă amendamente legilor Educaţiei, pentru a pune bazele unui învăţământ modern, european. Din câte am văzut şi PSD are opinii opuse celor din lege, în multe capitole ale acestora. Parlamentul este singura şansă ca legile să fie schimbate în bine.