Analiză Când devin rețelele sociale un risc real pentru adolescenți. „S-a diminuat capacitatea de a interacționa constructiv, limbajul este limitat"

În timp ce Emmanuel Macron propune interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale în întreaga Uniune Europeană, un studiu recent realizat în Australia arată că moderația, nu interdicția, este cheia. Iar vocile experților din psihologie, educație și cultură o confirmă: problema nu e tehnologia în sine, ci felul în care o integrăm.

Conform unei cercetări Mission Australia, citată de The Guardian, adolescenții care petrec între 1 și 3 ore pe zi pe rețelele sociale raportează o stare de bine mai bună decât cei care le evită complet. Ei cer ajutorul părinților la fel de des, socializează mai ușor și au un sentiment crescut de control asupra propriei vieți.

În schimb, utilizatorii intensivi (peste 3 ore/zi) prezintă niveluri mai ridicate de singurătate, anxietate și distres psihologic, mai ales în rândul persoanelor de gen divers. Concluzia organizației Orygen, implicată în studiu, este clară: nu timpul online e problema, ci lipsa unei utilizări conștiente și moderate.

Macron vrea o limită de vârstă pentru accesul online

Pe fondul unui incident grav, uciderea unei supraveghetoare de către un elev de 14 ani într-o școală din Franța, Emmanuel Macron cere interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani în toate statele membre ale UE. „Nu putem pierde mai mult timp”, a declarat președintele francez, potrivit Politico, adăugând că tehnologia de verificare a vârstei există deja, inclusiv prin recunoaștere facială. Dacă Uniunea Europeană nu va adopta o reglementare comună, Franța va introduce o lege proprie.

În timp ce Europa merge spre restricții, Australia propune alfabetizare digitală și sprijin educațional. Paradoxal, însă, și guvernul australian va impune, începând cu decembrie 2025, o limită de vârstă: accesul pe platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat va fi interzis sub 16 ani, în paralel cu implementarea unui sistem tehnic de verificare.

Îi protejăm mai bine pe adolescenți prin interdicție sau prin educație?

„Rețelele de socializare pot fi folosite ca formă de divertisment printre alte forme de divertisment. Nu vor fi un substitut pentru interacțiunea reală între oameni, nu vor ține loc de grup social din care adolescentul, omul, să dezvolte abilități sociale și în care să se integreze. Ele sunt dăunătoare atunci când vin să ofere un substitut pentru nevoi emoționale și relaționale reale, nu fac decât să sporească gradul de deprivare emoțională și socială”, declară, pentru Adevărul, psihologul Adrian Socol.

 La rândul său, dr. Cristina Elena Petre atrage atenția că o ruptură totală de tehnologie poate afecta adaptarea socială a copiilor. „Trăim într-o societate in care tehnologia este parte din viața de zi cu zi. Prin urmare, a opri complet contactul copiilor cu tehnologia, chiar dacă vine sub forma rețelelor de socializare, poate face ca adaptarea lor la contextual actual sa fie mai dificila ulterior”, explică ea.

Conform spuselor sale, există și o parte pozitivă a jocurilor online sau a socializării din mediul digital. „De exemplu, în cabinet, am observat că acum, copiii au mai bine dezvoltat raționamentul perceptiv (non-verbal), chiar și motricitatea fină. Într-adevăr, nu este o problemă de a elimina accesul la tehnologie, ci de a modera interacțiunea cu aceasta”, completează aceasta.

Până la vârsta de doi ani, dr. Cristina Elena Petre recomandă excluderea completă a ecranelor. Ulterior, timpul petrecut online ar trebui limitat, iar accentul pus pe transpunerea socializării din online în viața reală, precum și pe oferirea unor alternative atractive offline, pentru ca partea digitală să rămână un hobby, nu o dependență.

Muzica și educația culturală, în competiție cu algoritmul

Tiberiu Dragoș Oprea, dirijor și fondator artistic al Filarmonicii Pitești, observă schimbări dramatice în reacția publicului tânăr. Artistul avertizează că, fără implicare din partea familiei, școlii și statului, „copiii vor crește cu impresia că totul li se cuvine imediat, iar discernământul real va lipsi.”

„În cei 30 de ani de activitate profesională, pot spune că m-am dezvoltat odată cu evoluția tehnologică și văd în timp real efectul nociv asupra celor mai vulnerabile categorii de vârstă, copiii și adolescenții. Concerte educative pentru publicul tânăr am conceput și susținut încă din primul an de existența a filarmonicii Pitești și totodată în țară, iar diferența de reacție atenție, interes și entuziasm este covârșitoare în defavoarea generațiilor din ultimii ani care cresc cu lipsa interesului și răbdării asupra a orice, pentru că au așa zis totul la îndemână, la un click distanță”, spune Tiberiu Dragoș Oprea.

Educație, nu iluzia controlului

Ori o poveste, adaugă el, fie ea și muzicală, are un fir epic, o durată până la atingerea deznodământului care, pentru ei este similar cu satisfacția. „Comparativ cu short-urile de pe rețelele de socializare, nu vine imediat, în câteva secunde”, continuă dirijorul.

În opinia sa, în urmă cu 20 de ani gradul de toleranță, răbdarea, interesul și curiozitatea erau în zona de randament al reacțiilor care încununau o dezvoltare personală care cuprindea apoi abilitatea de analiză-sinteză, analogie și mai ales creativitate și inteligenta emoțională.

„Astăzi, însă, sunt agitați, cu greu reușești să le captezi atenția oferindu-le un context simplu în care pot descoperi un univers nelimitat de cunoaștere pe care, însă, ei nu mai au capacitatea să îl acceseze pentru că simțurile lor creative sunt alterate, anesteziate, trecute în plan secund, în contextul în care totul în jur îi bombardează continuu și constant cu informații frânte, secvențiale din care ei nu pot pricepe nimic, ci reușesc însă performanța negativă de a "rămâne blocați " în fața ecranelor, timp încetinit de reacție la stimulul cerință și totodată reacție haotică și chiar agresivă atunci când sunt scoși din "lumea lor". S-a diminuat capacitatea lor de a interacționa constructiv, limbajul este limitat la stereotipii care se propagă prin aceste rețele”, completează Tiberiu Dagoș Oprea.

Din nefericire, mai spune artistul, și o mare parte dintre adulți ajung la același tip de comportamente și reacții. Asta, observă din lucrul zilnic cu oamenii și din calitatea de cadru didactic pe care o deține de mai bine de 20 de ani. „Îmi pun in oglindă aceste două realități de before and after dezvoltarea acestor tehnologii. Desigur, implicațiile benefice ale evoluției și revoluției nu le negăm și nici nu le dorim anulate. Însă, realitatea este că, și acum vorbesc din poziția de părinte, fără control și implicare din partea familiei, a mediului educațional, chiar a cadrului legislativ, limitarea și cenzurarea accesului pe platformele de social media până la o vârstă la care să îi permită tânărului un discernământ, cu toate cărțile educației și dezvoltării pe masă, este vitală pentru viitorul adult și pentru o societate sănătoasă.”

Interdicțiile pot da iluzia unui control. Dar fără educație digitală, fără prezență conștientă a adulților și fără alternative reale offline, adolescenții vor căuta oricum o formă de conectare, cu sau fără aprobare. Și atunci, vrem să le interzicem instrumentele sau să-i învățăm cum să le folosească?