Cazul Mircea Govor, baronul pesedist de Satu Mare, în legătură cu care Instanţa supremă a luat măsura arestului la domiciliu, pe motiv de 6 infracţiuni de şantaj şi trafic de influenţă, este, nu doar un exemplu de ce înseamnă politica, în România de secol XXI, ci şi un turnesol al nivelului fals/mimat de democraţie reală din ţara noastră, în ultimii 26 de ani.
Fostul Preşedinte, devenit o umbră în revers a celui ce milita pentru reformarea statului şi a justiţiei în România, probează un talent fabulos al jonglării cu autocontradicţiile, de altfel, o cauză a autodecredibilizării acestuia (în ciuda discursului semi-isteric că alţii îi atacă mandatele şi domnia-sa le apără).
Senatorul Dan Şova a petrecut prima noapte – probabil nu şi ultima – privat de libertate, fiind reţinut de DNA, pentru 24 de ore. În momentul în care senatorii au votat pentru ridicarea imunităţii, senatorului i-au scăpat câteva lacrimi. Eu cred în sinceritatea lor şi o să explic cadrul pe care-l am în minte şi cu care comportamentul înlăcrimat al lui Şova este în deplină coerenţă.
