Articole scrise de Cosmin Pătraşcu Zamfirache

Sunt descinderi de anvergură la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani. Instituția este plină de anchetatori, ajutați de mascați, acțiunea fiind coordonată de Parchetul European. Se bănuiesc afaceri cu fonduri pentru șomeri.

Milioane de euro au aruncat pe apa sâmbetei autoritățile locale din România, din fonduri de la Banca Mondială sau guvernamentale, pentru școli fără elevi. Numai în județul Botoșani sunt cel puțin 22 de școli astfel finanțate și închise din lipsă de elevi.

Spitalul de boli paliative din Botoșani, singura unitate spitalicească ridicată de la zero în ultimele trei decenii în județ, pentru care s-au plătit 3.2 milioane de euro, zace încă nefolosit, fiindcă statul român nu l-a recepționat nici la patru ani de la terminarea lucrărilor.

„Din vremea lui Pazvante Chioru“ este o expresie cunoscută în limba română, dar care descrie realități cumplite pentru poporul român. Anii în care Osman Pazvantoglu a condus cetatea de la Vidin au fost cei mai crunți pentru populația din Țara Românească, marcați de jafuri, robie și sărăcie.

Botoșani se poate lăuda cu una dintre cele mai bune școli de meseriași confecționeri din România. Elevii învață să lucreze pe utilaje clasice, dar și de ultimă generație și fac practică la cele mai puternice fabrici din industria textilă din nordul Moldovei.

Ruina impresionantă a unui fost spa pentru protipendada comunistă din Botoșani va fi demolată, pentru că autoritățile post-decembriste nu a reușit, nici în trei decenii să o valorifice. Structura de beton și fier putea fi valorificată. Proiecte au existat dar numai pe hârtie.

Aparent sunt inofensive, dar în realitate sunt ucigașe. Este vorba despre cele mai periculoase specii de insecte din lume. Una dintre acestea, aparent comună, a reușit să modeleze istoria umanității ducând la prăbușirea civilizațiilor.

Pok a Tok sau Tlachtli a fost primul joc de echipă inventat vreodată. Dar și cel mai sângeros. De multe ori miza jocului era viața sau moartea. Se juca folosindu-se o minge grea din cauciuc și semăna cu o partidă de volei. Era deosebit de brutal, mai ales pentru cei care pierdeau.

Tătarii au reprezentat o amenințare constantă asupra Principatelor Române până în secolul al XVIII-lea. Deși inițial s-a crezut că erau mongoli, noile cercetări arată că de fapt originea tătarilor este încă un mister. Unii specialiști spun că erau un mix turco-mongol.

Zeci de elevi de la școala profesională de textiliști, din Botoșani, lucrează benevol pentru persoanele cu dizabilități. Aceștia fac lenjerii de pat și tot ceea ce pot confecționa cu mașinile de cusut, și le donează în diferite centre de asistență medico-socială

În primele zile ale anului 1948, monarhia a încetat, ca formă de guvernământ în România. Tânărul rege Mihai, un suveran care nu a fost lăsat să conducă, a fost obligat să abdice. Republica a fost proclamată în România prin șantaj, cu tancurile sovietice și pistoale pe masă.

Satul Vatra din județul Botoșani seamănă cu un labirint populat, având zeci de ulițe care se întrepătrund și se despart, ce sunt cunoscute doar de localnici. Cătunul a fost gândit așa în Evul Mediu, pentru a feri populația de atacurile tătarilor.

Județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din România are, în mod paradoxal, resurse naturale extraordinare. Toate aceste resurse zac însă neexploatate, inclusiv nisipuri cuarțoase de cea mai bună calitate, și rezerve substanțiale de gips și ape sulfuroase.

Încă de acum mai bine de două secole, elitele politice românești au dorit ca Principatele și mai apoi România să fie condusă de un principe străin. Aceștia credeau că un monarh străin va garanta progresul și funcționarea statului modern dincolo de interesele strict balcanice.

În municipiul Botoșani se află un centru educațional unicat în România. Este vorba despre o ludotecă specializată pentru copii cu deficiențe de auz și văz. Ludoteca beneficiază de jocuri și materiale didactice personalizate pentru aceste deficiențe, dar și de creații originale

Geții și dacii se îmbrăcau după moda tracică și celtică. Cel puțin așa reiese din reprezentările artistice ale vremii, dar și din mărturiile contemporanilor. Purtau haine colorate, tunsori specifice lumii barbare și se tatuau, inclusiv facial. Atât femeile, cât și bărbații purtau bijuterii masive.

Dacii nu au inventat un sistem original de fortificații, iar celebrul „murus dacicus” este mai mult o invenție a istoriografiei naționaliste. Dacii utilizau, în mare parte fortificații de inspirație tracică sau celtică. Cele din zona Sarmizegestusa erau adaptări locale după zidurile grecești.

Multe personalități de top ale istoriei și culturii românești au suferit de boli cronice grave care, în majoritatea cazurilor, le-au adus moartea. Printre aceștia, Ștefan cel Mare, Carol I, Ferdinand I, Alexandru Lăpușneanu, Ștefan Luchian sau Mihai Eminescu

Postul de manager al Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani, una dintre cele mai mari unități sanitare cu paturi din România, pare atins de blesteme. În mai puțin de zece luni, la conducerea instituției s-au perindat trei directori. Doi dintre aceștia au intrat în vizorul DNA.

Stații de autobuz inteligente, bănci cu internet, stații de încărcare a telefoanelor mobile și încărcătoare pentru mașini electrice. Asta au reușit să realizeze Autoritățile locale din Ibănești, județul Botoșani, după ce au modernizat școlile la standarde europene.

Directorul Spitalului Județean „Mavromati”, medicul Monica Adăscăliței, a fost dus la audieri, la DNA, Serviciul Teritorial Suceava. Momentan, se pare, directorul spitalului ar putea fi adus în calitate de martor. Angajații anti-corupție au ridicat mai multe dosare de la Achiziții.

După cucerirea Daciei, războinicii daci, dar și urmașii lor au servit în armata romană, ca trupe auxiliare. Au luptat pentru gloria Romei din Asia și până în nordul Britaniei, fiind răsplătiți cu soldă și cu numeroase alte beneficii după lăsarea la vatră. O parte s-au întors în Dacia.

Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” din comuna botoșăneană Șendriceni califică sute de tineri de la țară în meserii căutate pe piața muncii și reușește să realizeze venituri de aproximativ un milion de lei, anual, din producție proprie. Este la un pas de a deveni centru de excelență.

O comună din județul Botoșani și-a primit numele după o hangiță frumoasă foc, îndrăgită de voievodul Ștefan cel Mare. Legenda spune că domnul Moldovei venea în zonă pentru calitatea vinurilor, mai ales pentru un soi anume, cu efect afrodisiac.

Etnonimul „rus” este de origine scandinavă și, potrivit unei părți a specialiștilor, îi desemna pe vikingii suedezi care făceau comerț și care ulterior au întemeiat dinastii în Rusia de astăzi. Aceștia ar fi, de fapt, rușii originari. Teoria respectivă a stârnit însă și multe controverse.

În lume există o sumedenie de muzee. Majoritatea sunt dedicate artei, istoriei sau tehnicii civile și militare. Sunt însă și muzee de-a dreptul ciudate, cu expoziții care fie stârnesc amuzamentul, fie provoacă fiori reci pe spinare.

Deși, aparent, bărbații au avut aportul decisiv pe scena istoriei românilor, în realitate multe femei au avut un rol crucial în evoluția statului român de astăzi sau în istoria poporului român. Câteva dintre acestea au reușit să făurească dinastii, să salveze națiunea și chiar România Mare.

În Arhivele Naționale ale Statului din Botoșani se află o adevărată comoară documentară. Este vorba despre certificatele de naștere sau de botez ale celor mai importante genii ale României din aproape toate domeniile. Între ele, actele de naștere și de botez ale lui Eminescu, Antipa sau Enescu.

O parte a izvoarelor medievale vorbesc despre o populație misterioasă de pe teritoriul Moldovei de astăzi. Este vorba despre „vlahii negri”, o populație foarte războinică care a ajuns faimoasă pentru uciderea unui puternic negustor viking, dar și a însoțitorilor acestuia.

Mii de elevi din nordul Moldovei frecventează cursurile școlare doar pentru a primi de mâncare caldă sau pentru a încasa bursele sociale. Această realitate cruntă este mai des întâlnită în mediul rural și este cauzată de sărăcie, dar și de un mediu familial dezorganizat.

În România, se nasc anual copii afectați de sindromul fetal, iar unii dintre aceștia prezintă sevraj alcoolic chiar la naștere. Specialiștii spun că de vină este consumul cronic de alcool de către viitoarea mamă chiar în timpul sarcinii, consecințele fiind devastatoare.

Unul dintre cele mai mari scandaluri amoroase din istoria românilor a izbucnit la mijlocul secolului al XIX-lea, avându-i ca actori principali pe Vodă Bibescu și frumoasa spătăreasă Marițica Văcărescu. Domnitorul era atât de îndrăgostit de ea, încât a făcut lucruri inimaginabile.

Istoria medievală a românilor a fost plină de voievozi implicați în relații extraconjugale. Culmea, cei mai pătrunși de patimă erau și cei la care nu se aștepta nimeni. În comparație cu ei, Ștefan cel Mare, considerat pe nedrept un fustangiu, era un sfânt.