Articole scrise de Deutsche Welle

Propunerea de guvern minoritar cu ex-ministrul apărării, Ciucă, în frunte, nu e decât încă o nouă tergiversare a soluţionării crizei guvernamentale şi, implicit, a crizei de stat româneşti.

Când ţara e la ananghie, sar s-o scape salvatorii ei de unde nu te aştepţi. Uneori se simte chemat tătuca să intre în acţiune, să-şi scape fiii. La fel Iohannis, care pare însă rău supărat pe premierul său risipitor.

Preşedintele Iohannis şi premierul Cîţu, aceşti doi stâlpi contorsionaţi ai puterii, calcă pe cadavre, sunt autorii morali ai uciderii pruncilor, vinovaţi de miile de morţi în secţiile ATI din ultimele săptămâni.

La secţiile de terapie intensivă sunt aproape 50 de copii infectaţi cu Covid-19, care se zbat între viaţă şi moarte. Nu toţi pot fi salvaţi.

Cum e cu documentarul Recorder? Dar cu demonii chinuind BOR? Poate fi criticată Biserica în timpuri grele pentru creştinism? Şi ce ar mai fi de făcut ştiut fiind că ”la nimic nu foloseşte bogăţia în ziua mâniei”?

Unii oameni se îmbolnăvesc de Covid deşi sunt complet vaccinaţi. Înseamnă asta că vaccinurile nu sunt eficiente?  DW analizează faptele.

Preşedintele îşi joacă ultimul rest de credibilitate. Vătămat grav de risipa sa de decizii eronate ce-au iscat criza, Iohannis ar trebui să ştie că Cioloş e una din ultimele două săgeţi din tolba creditului său politic.

Peste 200 de oameni au murit în ultima zi de coronavirus, secţiile de terapie intensivă sunt pline, spitalele nu mai au loc nici pentru alte boli. Toată vara guvernul s-a relaxat.

Povestea Baronului Brukenthal continuă să fie deformată de istorici naţionalişti, de susţinători ai Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) şi de alţi ignoranţi.

Mulţi români aşteptau să i se facă dreptate lui Cărtărescu, crezând că premiile se iau pe merit şi valoare. Aşa e de când lumea. Pare că aşa a fost. În cazul literaturii şi nu doar în al ei, criteriile s-au schimbat.

Nenumăratele sciziuni în rândul PNL de-a lungul a treizeci şi unu de ani ridică un mare semn de întrebare în ceea ce priveşte acurateţea materialului politic de sorginte liberală.

Preşedintele Klaus Iohannis nu se grăbeşte, nu crede că e nevoie urgentă de un nou guvern, aşa că primele negocieri după căderea cabinetului Florin Cîţu prin moţiune de cenzură vor fi abia peste şase-şapte zile.

Mare căţărător politic, Cîţu îşi vede fulminanta ascensiune politică stopată brutal de o moţiune de cenzură adoptată cu mai multe voturi decât celelalte. Dar ce e de făcut? De perpetuat manipularea, cum crede Superman?

La prima vedere, în România e o bătălie permanentă între reformişti şi diferite grupări care merg în sens invers. Acest câmp de luptă ar putea justifica necontenitele crize politice.

Klaus Iohannis se pregăteşte să ia în primire Premiul Carol cel Mare. Germanii care-l decernează îl mai consideră popular şi nu par a şti că în patria pe care a aruncat-o în criză a început să i se ceară suspendarea.

YouTube a vexat Rusia, lichidând contul canalului RT Germania. Moscova, care patronează postul de propagandă externă zis Russia Today, acuză Germania şi a ripostat, ameninţând să radă YouTube. Cine pierde? Democraţia.

Cine pe cine a ales în Germania, unde şi de ce? Şi, în comparaţie cu scrutinele anterioare, ce alegători s-au răzgândit şi au votat de data aceasta cu un alt partid? O privire de ansamblu.

Cine este omul care a revitalizat SPD? Să fie cel numit ironic "Scholzomat" şi pe care partidul nu l-a iubit niciodată? Olaf Scholz şi-a pregătit cu tenacitate şi perseverenţă ascensiunea. Un portret.

Bucureştiul se teme de o Europă cu mai multe viteze, de o criză economică adăugată la cea sanitară şi de complicaţiile pe care le poate produce Rusia la periferia estică a UE.

Dominaţia conservatorilor şi social-democraţilor aparţine trecutului - alegătorii germani s-au pronunţat pentru schimbare.

Luni dimineaţa, după numărarea voturilor din toate circumscripţiile electorale, SPD e cotat la 25,7 la sută şi conservatorii de la CDU/CSU la 24,1.

Preşedintele Iohannis pare să fie singurul câştigător al Congresului PNL, fiindcă guvernarea noului lider liberal Cîţu stă deocamdată sub semnul crizei, iar partidul a pierdut ocazia să facă o selecţie meritocratică.

Germania şi UE se află în faţa unor alegeri decisive, dar spre deosebire de Maia Sandu, la Adunarea Generală ONU, prea puţini politicieni şi ziarişti le spun alegătorilor adevărul despre situaţia grea în care se găsesc.

Alegerile de duminică din Germania sunt cu final deschis. Mulţi alegători încă nu s-au decis pe cine să voteze. Viitoare coaliţii complicate, o campanie ternă şi vidul generat prin plecarea Angelei Merkel sunt câteva din explicaţii.

Serbia este în realitate orientată spre vestul Europei, dar cei mai mulţi sârbi cred că Rusia este partenerul lor cel mai apropiat. Acesta este efectul mass media ruseşti, între care şi portalul de ştiri Sputnik.

Rezultatul alegerilor de duminică va juca un rol semnificativ pentru păstrarea continuităţii atât pe axa Bucureşti-Berlin, cât şi pe verticala România-Uniunea Europeană.

Ana-Maria Trăsnea s-a mutat la 13 ani din Piatra Neamţ la Berlin, în 2007. Ani de zile nu i-a fost deloc uşor, la şcoală a trecut prin experienţe de bullying şi discriminare. Acum candidează pentru parlamentul german.

Preşedintele Klaus Iohannis, ocupat prea mult cu jocurile din PNL şi cu cele de pe terenul de golf, nu a avut timp să spună nimic despre cei doi ziarişti şi un activist de mediu bătuţi în pădurile Bucovinei.

Ce mai înseamnă democraţiile? În România, premierul aruncă parlamentul în derizoriu. În Rusia, alegerile sunt trucate de la un cap la altul. Iar în SUA, generalii îşi permit să joace ţonţoroiul pe nasul liderului ales.

În curând, aproximativ 7,4 milioane de persoane cu o istorie internaţională şi un paşaport german ar putea vota pentru un nou Bundestag. Ce ştim despre acest grup de alegători adesea uitat de partidele politice?

Cine conduce România? Cîţu? Aspirantul la şefia PNL se dă, ca Superman, omnipotent, dar nu e decât o etichetă falsă, din puzderia caracterizând viaţa politică a unei ţări, vai, rebalcanizate şi pilotate de voracitate.

În fiecare an, Comisia Europeană analizează "situaţia din UE". Miercuri va fi prezentat publicului raportul aferent. Problemele sunt tot cele din 2020: pandemia, clima, conjuctura economică şi conflictele interne.

Premierul Florin Cîţu şi preşedintele liberalilor Ludovic Orban au pavat deja drumul partidului spre abisul ridicolului, cu mult înainte de Congresul PNL programat pentru 25 septembrie.