Articole scrise de Deutsche Welle

Cine pe cine a ales în Germania, unde şi de ce? Şi, în comparaţie cu scrutinele anterioare, ce alegători s-au răzgândit şi au votat de data aceasta cu un alt partid? O privire de ansamblu.

Cine este omul care a revitalizat SPD? Să fie cel numit ironic "Scholzomat" şi pe care partidul nu l-a iubit niciodată? Olaf Scholz şi-a pregătit cu tenacitate şi perseverenţă ascensiunea. Un portret.

Bucureştiul se teme de o Europă cu mai multe viteze, de o criză economică adăugată la cea sanitară şi de complicaţiile pe care le poate produce Rusia la periferia estică a UE.

Dominaţia conservatorilor şi social-democraţilor aparţine trecutului - alegătorii germani s-au pronunţat pentru schimbare.

Luni dimineaţa, după numărarea voturilor din toate circumscripţiile electorale, SPD e cotat la 25,7 la sută şi conservatorii de la CDU/CSU la 24,1.

Preşedintele Iohannis pare să fie singurul câştigător al Congresului PNL, fiindcă guvernarea noului lider liberal Cîţu stă deocamdată sub semnul crizei, iar partidul a pierdut ocazia să facă o selecţie meritocratică.

Germania şi UE se află în faţa unor alegeri decisive, dar spre deosebire de Maia Sandu, la Adunarea Generală ONU, prea puţini politicieni şi ziarişti le spun alegătorilor adevărul despre situaţia grea în care se găsesc.

Alegerile de duminică din Germania sunt cu final deschis. Mulţi alegători încă nu s-au decis pe cine să voteze. Viitoare coaliţii complicate, o campanie ternă şi vidul generat prin plecarea Angelei Merkel sunt câteva din explicaţii.

Serbia este în realitate orientată spre vestul Europei, dar cei mai mulţi sârbi cred că Rusia este partenerul lor cel mai apropiat. Acesta este efectul mass media ruseşti, între care şi portalul de ştiri Sputnik.

Rezultatul alegerilor de duminică va juca un rol semnificativ pentru păstrarea continuităţii atât pe axa Bucureşti-Berlin, cât şi pe verticala România-Uniunea Europeană.

Ana-Maria Trăsnea s-a mutat la 13 ani din Piatra Neamţ la Berlin, în 2007. Ani de zile nu i-a fost deloc uşor, la şcoală a trecut prin experienţe de bullying şi discriminare. Acum candidează pentru parlamentul german.

Preşedintele Klaus Iohannis, ocupat prea mult cu jocurile din PNL şi cu cele de pe terenul de golf, nu a avut timp să spună nimic despre cei doi ziarişti şi un activist de mediu bătuţi în pădurile Bucovinei.

Ce mai înseamnă democraţiile? În România, premierul aruncă parlamentul în derizoriu. În Rusia, alegerile sunt trucate de la un cap la altul. Iar în SUA, generalii îşi permit să joace ţonţoroiul pe nasul liderului ales.

În curând, aproximativ 7,4 milioane de persoane cu o istorie internaţională şi un paşaport german ar putea vota pentru un nou Bundestag. Ce ştim despre acest grup de alegători adesea uitat de partidele politice?

Cine conduce România? Cîţu? Aspirantul la şefia PNL se dă, ca Superman, omnipotent, dar nu e decât o etichetă falsă, din puzderia caracterizând viaţa politică a unei ţări, vai, rebalcanizate şi pilotate de voracitate.

În fiecare an, Comisia Europeană analizează "situaţia din UE". Miercuri va fi prezentat publicului raportul aferent. Problemele sunt tot cele din 2020: pandemia, clima, conjuctura economică şi conflictele interne.

Premierul Florin Cîţu şi preşedintele liberalilor Ludovic Orban au pavat deja drumul partidului spre abisul ridicolului, cu mult înainte de Congresul PNL programat pentru 25 septembrie.

Ce-ar fi dacă prim-ministrul Florin Cîţu ar fi prezent la deschiderea anului şcolar în cel mai prăpădit cătun? Iar pentru a lua un contact tactil cu realitatea ar fi obligat să folosească WC-ul din curtea şcolii?

În mai multe comune poloneze sunt valabile reguli care discriminează pe faţă oameni LGBT. Bruxellesul cere abrogarea acestora şi îngheaţă o parte din fondurile UE de redresare destinate Poloniei.

Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor din Germania, sporesc atacurile unei grupări de hackeri asociate cu serviciul secret militar rus. Vizaţi sunt deputaţi germani şi colaboratorii lor. Guvernul german protestează.

Retragerea din Afganistan poate fi ruşinoasă pentru NATO. Poate că a provocat bucurie la Moscova şi Beijing. Dar valorile vestului îşi menţin puterea de iradiere.

Retragerea SUA din Afganistan face ca anii imprevizibili ai administraţiei Trump să nu mai fie priviţi ca o scăpare. Dar în relaţiile germano-americane au existat deja frecvent suişuri şi coborâşuri.

Sunt mai mulţi bani în joc decât oricând. O justiţie independentă ar deranja. Iată cauza demiterii ministrului justiţiei şi a unei crize guvernamentale care sună, ambele, a ”Sesam, deschide-te”, rostit de 40.000 de hoţi.

Economiştii se aşteaptă ca preţurile de consum din cea mai mare economie europeană să continue să crească în lunile următoare, unii dintre ei preconizând că rata inflaţiei ar putea ajunge la 5%.

Primul act al netrebniciei americane s-a încheiat, amarnic, la Kabul, prin decolarea într-un C-17 a ultimilor militari ai SUA, fără ca oamenii care trebuiau salvaţi să fie cu toţii salvaţi.

România a învăţat cum să influenţeze inclusiv la nivel strategic Republica Moldova, umblând în vârful degetelor, fără să mai bată toba, ca în trecut. În acelaşi timp, transmite semnale prin gesturi de imagine, din care să rezulte ce fel de linii roşi...

Vor plăti teroriştii care au ucis 13 militari americani între alţi zeci de oameni în două atentate la Kabul? Preşedintele SUA le-a pus în vedere că nu vor fi uitaţi, ci vânaţi. Dar cine i-a ajutat? Şi cine îl mai crede?

Într-o declaraţie a guvernului federal, Angela Merkel justifică politica Germaniei privind Afganistanul. Cancelara pune multe întrebări corecte, dar nu dă niciun răspuns. Şi este dezamăgitor.

Din frică de talibani, de presă şi de propria umbră, politicienii apuseni se întrec în penibil, în timp ce expun celui mai acut pericol vieţile multor zeci de mii de occidentali şi de afgani prinşi în capcană, la Kabul.

Steagurile neobişnuit de mari ale Germaniei şi Ucrainei, afişate la conferinţa de presă comună susţinută de Angela Merkel şi Volodimir Zelenski duminică, trebuiau să simbolizeze o prietenie aparte. Cancelara i-a declarat chiar direct că: "Ne leagă o ...

România a ratat din nou ocazia să-şi demonstreze generozitatea, umanitarismul şi capacitatea de a ieşi din marginalitate.

Numeroase organizaţii neguvernamentale sunt SRL-uri ce sifonează fonduri europene şi prin şarlatanie atrag donaţii în scop „umanitar“: ca fabrici de proiecte de finanţare cu fonduri UE sau ca afaceri prospere de familie.

Ziarul guvernamental neoficial al Ungariei, ”Magyar Nemzet”, pledează în favoarea retragerii Ungariei din UE. Se află Viktor Orban, şeful guvernului maghiar, în spatele acestei acţiuni?