Articole scrise de Deutsche Welle

Preşedintele moldovean Maia Sandu a cerut sprijinul comunităţii internaţionale în aducerea în faţa justiţiei a marilor corupţi, care au jefut Moldova şi au fugit din ţară.

O nouă Europă se pregăteşte să se ivească la orizont, sub loviturile pandemiei. Au schiţat-o criticile dure ale Papei, care, revenind de la Atena, a descoperit absenţa noţiunii de Crăciun din luările de poziţie ale UE.

România aşteaptă Noua Strategie Americană pentru Marea Neagră, privind cu îngrijorare spre Est, unde Rusia ameninţă Ucraina, inclusiv pentru a convinge NATO cât de periculos ar fi să-şi deschidă uşile pentru Kiev.

Închisorile sunt un teren fertil pentru viruşi, dar administraţiile au comunicat puţine despre cazurile de Covid-19 în centrele de detenţie din Europa. Date culese din 32 de ţări arată impactul pandemiei în închisori.

Angela Merkel şi-a luat adio de la putere. Mai dur, succesorul ei, Olaf Scholz, cere vaccinul obligatoriu, o idee cam la fel de polarizantă ca discursul lui Eric Zemmour, un candidat al dreptei la preşedinţia Franţei.

NATO a avertizat Rusia să nu întreprindă noi acţiuni împotriva Ucrainei. De la reuniunea ministerială de la Riga, Teri Schultz se întreabă ce se va întâmpla în caz contrar.

Din cauza agravării crizei coronavirus în ultimele săptămâni, autorităţile federale şi regionale vizează adoptarea de măsuri mai dure de limitare a pandemiei. Se discută şi despre impunerea obligativităţii vaccinării.

Neue Zürcher Zeitung scrie despre rolul jucat de preşedintele Klaus Iohannis în criza politică de durată de la Bucureşti, care i-ar fi afectat major imaginea de garant al statului de drept şi al valorilor europene.

În România nu funcţionează nici conştiinţa responsabilităţii, nici cea a vinovăţiei. Singura forţă motrice a elitelor politice rămâne interesul de grup şi interesul personal.

Bucureştiul este unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa. Au fost zile, în plină criză pandemică, în care gradul de noxe a depăşit cu mult pragul critic de 100%.

Noua construcţie guvernamentală pare nu doar nepotrivită, ci şi bolnavă. Generalul în rezervă Nicolae Ciucă, devenit premier şi neobişnuit cu lectura, a citit cu greu schiţa programului de guvernare şi lista miniştrilor.

Pandemia loveşte Germania cu toată forţa. Nu există suficient personal în unităţile de terapie intensivă. Iar plecările din sistem au efecte devastatoare.

"Tu, ca victimă, pleci în miez de noapte, uneori dezbrăcată, în picioarele goale, cu copil, fără copil, ajungi la un centru public şi ai nevoie de dosar cu şină": Andreea Bragă în dialog cu DW despre violenţa domestică.

Într-o perioadă în care toată regiunea e supusă unor teste de stres, România şi-a dat singură foc, uitând să cheme pompierii. Iar Moscova profită.

Se realizează şi în vest cine e, ca preşedinte, Iohannis şi ce se întâmplă-n România? Adevărul pare să iasă la iveală într-un târziu chiar şi în ziare de stânga ca Süddeutsche Zeitung. Note de lectură de Petre M. Iancu.

Refacerea coaliţei dintre PNL şi PSD e salutată de unii, condamnată de alţii ca uselism 2.0, indiferentă multora. Puţini însă radiografiază corect efectele morale şi politice ale acestei alianţe. Şi ce e rău în ea.

Ne mai spune ceva despre un veac de istorie a PCR şi nelibertatea de azi Puterea şi adevărul, un film comandat de agitprop, care abia a scăpat de foarfecă? Şi de ce cad toate democraţiile, mereu, în aceleaşi capcane?

Medici şi personalul medical se confruntă cu agresiuni şi ameninţări din partea adversarilor vaccinării. Situaţia este tensionată, atât în rândul pacienţilor, cât şi al cadrelor medicale, pe fondul pandemiei de durată.

Negocierile dintre PSD şi PNL par să-i avantajeze mai degrabă pe social-democraţi în spaţiul public, acolo unde Florin Cîţu apare tot mai agasat şi mai condescendent, vorbind neîndemânatic despre necesitatea luxului.

Numărul infectărilor cu coronavirus şi cel al spitalizărilor e în creştere. Multe ţări trec prin al patrulea val al pandemiei, dar câteva reuşesc să evite acest trend negativ. Cine o duce mai bine în prezent şi de ce.

Aproape 40.000 de noi infectări în 24 de ore. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns că epidemia s-a reintensificat, acum se ceartă şi responsabilii politici pe marginea competenţelor de decizie.

Mihai Şora s-a născut în plin război mondial. Împlinea un an când a izbucnit revoluţia bolşevică. După un veac de nesingurătate, viaţa lui, care nu le-a dat pace tiranilor, oferă lecţii mari românilor şi europenilor.

Liberalii au demonstrat deja în scurta lor participare la guvernare că sunt incapabili să genereze conţinut politicilor promise, că statul de drept e un moft şi că dependenţa de cumetrii e o tradiţie.

În Germania se înregistrează recorduri de noi infectări. Unele spitale avertizează că vor ajunge în curând la limita capacităţilor. În acest context, mulţi oameni îşi doresc măsuri mai dure privind vaccinarea.

Numărul de noi infectări cu coronavirus în interval de 24 de ore aproape că a atins pragul de 34.000 în Germania. Este un nou record. Multe întrebări aşteaptă în continuare răspuns, pe fondul reintensificării pandemiei.

Cum va evolua situaţia din Germania în contextul creşterii şi aici a incidenţei? Potrivit cercetătorilor, evaluarea individuală a riscurilor va decide comportamentul oamenilor în această a doua toamnă de pandemie.

La fel ca preşedintele, PNL improvizează de la o zi la altă, fără niciun plan, cu spatele la ţară. Lenea de a gândi a liderilor PNL şi orgoliile lor nemăsurate aduc partidul pe zi ce trece la scoruri nesemnificative.

Multe persoane, precum fotbalistul Joshua Kimmich, nu se vaccinează de teama unor posibile urmări pe termen lung. Cât de întemeiate sunt aceste temeri? Ce spun experţii?

Criza energetică se agravează în Republica Moldova după ce Gazprom a redus drastic livrările de gaz, iar presiunea în reţea a scăzut până la punctul critic.

Părinţii lui Vili Viorel Păun, tănărul român ucis în atentatul rasist de la Hanau, din 19 februarie 2020, nu renunţă la lupta cu autorităţile germane.

„În România creşte influenţa unor mişcări naţionalist-religioase, care trimit la fascismul din perioada interbelică” - apreciază Oliver Jens Schmitt în cotidianul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung.

În vremuri normale, democraţiile îşi ţin militarii departe de politică. Un general în fruntea guvernului sugerează că politicul e depăşit, că nu mai are resurse şi că doar o mână forte mai poate scoate ţara din criză.

Preţurile la curent, gaz, benzină şi motorină cresc tot mai mult. Şi consumatorii germani se vor freca la ochi în curând când vor primi facturile. Nu se întrevede deocamdată ameliorarea situaţiei, crede Henrik Böhme.