Marin Preda ┼či Basarabia

0
0
carte

Pe 5 august se ├«mplinesc 100 de ani de la na┼čterea lui Marin Preda. Ce au ├«nsemnat romanele sale pentru evolu┼úia literaturii din Basarabia ┼či pentru rezisten┼úa cultural─â pe timpul regimului sovietic?

Mai ├«nt├ói o observa┼úie general─â: fiind interzi┼či, scriitorii rom├óni, clasici ┼či contemporani, au exercitat o influen┼ú─â ÔÇ×rizomatic─âÔÇŁ, subteran─â, asupra condeierilor┬ádintre Prut ┼či Nistru. Dup─â epur─ârile ideologice din anii ÔÇÖ50, au urmat c├ó┼úiva ani de ÔÇ×dezghe┼ú hru┼čciovistÔÇŁ (dup─â denun┼úarea cultului personalit─â┼úii lui Stalin la congresul XX al PCUS), ├«n care g─âseai tip─ârituri rom├óne┼čti pe rafturile libr─âriilor din RSS Moldoveneasc─â ┼či-┼úi puteai face abonamente la presa cultural─â din Rom├ónia. A fost o perioad─â ├«n care mul┼úi intelectuali basarabeni au reu┼čit s─â-┼či adune biblioteci solide de carte rom├óneasc─â. Un scurt interval de liberalizare, ca apoi... s─â se re-a┼čtearn─â lin┼úoliul cenzurii.

Nu ┼čtiu dac─â Marin Preda a avut vreo filia┼úie mai special─â cu┬áBasarabia, una de familie, de pild─â, ca at├ó┼úia al┼úi arti┼čti ┼či intelectuali rom├óni, dar Basarabia l-a adoptat, pentru c─â l-a sim┼úit afin ┼či solidar prin temele abordate sub dictatur─â, prin curajul de a vorbi ├«n romanele sale despre lucruri inconfortabile pentru regimul comunist de pe ambele maluri ale Prutului.

Eram student la Chi┼čin─âu, ├«n anii 1981-86, c├ónd i-am citit trei romane: Morome┼úii, Delirul ┼či Cel mai iubit dintre p─âm├ónteni. ┼×i am fost uimit de percutan┼úa vocii auctoriale, f─âr─â egal ├«n literatura care se f─âcea la noi, dar aici trebuie s─â men┼úionez c─â Preda ie┼čea ├«n c├ó┼čtig ├«n raport cu confra┼úii s─âi basarabeni ┼či datorit─â (sau mai degrab─â ÔÇ×din cauzaÔÇŁ) climatului cultural mult mai represiv de la Chi┼čin─âu.

Dac─â ├«n Rom├ónia ceau┼čist─â autonomia esteticului a fost pe undeva ├«ncurajat─â, ca form─â de evaziune ├«n fa┼úa realit─â┼úii ÔÇô o tez─â la care autorul Morome┼úilor nu a aderat, a ┼čtiut s─â spun─â adev─âruri ├«n pofida restric┼úiilor politice ÔÇô, ├«n Moldova sovietic─â acuza┼úia de ÔÇ×na┼úionalism rom├ónescÔÇŁ plana peste orice autor care aducea ├«n scrierile sale o limb─â rom├ón─â mai ├«ngrijit─â, un vocabular neologistic, o formul─â estetic─â mai sofisticat─â. Una din victimele acestei prigoane ideologice a fost prozatorul Vladimir Be┼čleag─â, ale c─ârui romane ÔÇô intens dramatice, psihologice, dilematice ÔÇô au fost puse la index tocmai pentru c─â subminau dogmatismul promovat de regim.

ÔÇ×Cite┼čte, dar s─â nu dai la al┼úii!ÔÇŁ

Delirul era romanul pe care-l sorbeam pe ner─âsuflate ├«n c─âminele studen┼úe┼čti, mai ales c─â subiectul sfida tabuurile sovietice: Rom├ónia interbelic─â, Regele, conflictele cu legionarii, implicarea armatei rom├óne ├«n campania ├«mpotriva URSS etc. Pentru un t├ón─âr basarabean, dincolo de nota specific─â a acestui roman, considerat de critici ca pl─âtind un anumit tribut atitudinii antisovietice oficioase a lui Ceau┼čescu ÔÇô evident, grila evalu─ârii s-a modificat ÔÇô, Delirul lui Preda era o gur─â de aer, fructul interzis (├«n ochii no┼čtri ├«i conferea chiar o aur─â eroic─â faptul c─â Preda fusese atacat ├«n Literaturnaya Gazeta ÔÇô oficiosul scriitorilor sovietici de la Moscova ÔÇô care i-a repro┼čat felul ├«n care portretizase o serie de figuri istorice: mare┼čalul Ion Antonescu edulcorat, iar Hitler ┼či Stalin zugr─âvi┼úi, ├«n viziunea politrucilor vremii, ├«ntr-o scandaloas─â analogie).

Aveai la dispozi┼úie o zi ┼či o noapte pentru lectur─â, dup─â care trebuia s─â returnezi cartea colegului care ┼úi-a ├«mprumutat-o pe ├«ncredere, pentru c─â raziile securistice erau frecvente ├«n c─âminele studen┼úe┼čti, turn─âtorii KGB mi┼čunau ├«n toate grupele de la Filologie ┼či Ziaristic─â, mai ales. Dac─â te vedeau totu┼či destul de ┼úeap─ân, ├«┼úi f─âceau o concesie: ÔÇ×Fie, cite┼čte, dar s─â nu dai la al┼úii!ÔÇŁ. Era suficient, ┼čtiai s─â sunt cu ochii pe tine.

Romane politice, corozive, cum era imposibil s─â se scrie ├«n RSS Moldoveneasc─â. Cel mai iubit dintre p─âm├ónteni mi-a dat sentimentul c─â un roman mai bun nu exist─â ├«n literatura rom├ón─â. Victor Petrini, zbuciumul s─âu, ├«ncerc─ârile sale de adaptare la noua or├ónduire, dar ┼či str─âduin┼úa de a r─âm├óne el ├«nsu┼či, evoc─â destinul multor intelectuali basarabeni, care au ├«nfundat pu┼čc─âriile sovietice sau au fost du┼či ├«n Gulag. Eu cred c─â f─âr─â s─â o fi m─ârturisit, atunci, ├«n epoc─â, scriitorii basarabeni s-au inspirat din romanele lui Preda, a┼ča cum poe┼úii s-au ├«nfruptat din poezia lui Nichita St─ânescu.

ÔÇ×Unde mergem noi, domnule?ÔÇŁ

Capodopera Morome┼úii┬ála fel poate fi plasat─â cu succes ├«ntr-o topografie basarabean─â: caracterele, scenele, moravurile, limbajul personajelor sale sunt specifice ┼či ┼ú─âranilor dintre Prut ┼či Nistru. Asprimea vie┼úii era aceea┼či, rela┼úia lor sinuoas─â cu ÔÇ×st─âp├ónireaÔÇŁ ÔÇô simetric─â. Colectiviz─ârile care au urmat, epur─ârile politice, asasinatele ┼či gropile de var, deport─ârile ├«n Siberia, ├«ntreg calvarul stalinist ar fi putut oric├ónd constitui materia unui alt roman, ├«n spiritul Morome┼úilor, surprinz├ónd pr─âbu┼čirea lumii ÔÇ×valorilor vechi ┼či sigureÔÇŁ sub ┼čenilele totalitarismului.

Dac─â al┼úi scriitori ai ÔÇ×obsedantului deceniuÔÇŁ au intrat, dup─â p─ârerea mea, ├«ntr-un nemeritat con de umbr─â, actualitatea lui Marin Preda a r─âmas ne┼čtirbit─â. Nici cu noi, oamenii de azi, ÔÇ×timpul nu mai are r─âbdareÔÇŁ. Lunec─âm pe un plan ├«nclinat, sper├ónd c─â mai putem salva ceva, spre un alt Ev ├«ntunecat ┼či turbulent... Suntem ├«n c─âru┼úa lui Ilie Moromete, care-┼či ├«ntreab─â fiul mai mic, pe Niculae, ├«ncerc├ónd s─â str─âbat─â prin p├ócla ce ne ├«nconjoar─â de jur-├«mprejur: ÔÇ×Unde mergem noi, domnule?ÔÇŁ

Marin Preda este unul din scriitorii care ne pot oferi o busol─â la aceast─â r─âscurce a istoriei.

Vitalie Ciobanu - Deutsche Welle



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite