FOTO Moartea iminentă a stejarului secular sădit de Regele Ferdinand în Piaţa Libertăţii din Timişoara

Unul dintre stejarii din faţa Garnizoanei din Piaţa Libertăţii, plantat în data de 1 mai 1923, este atacat de putregai şi nu mai poate fi salvat.

În faţa Garnizoanei din Piaţa Libertăţii străjuiesc doi copaci bătrâni, care au fost plantaţi pe data de 1 mai 1923. „Marţi după-masă s-a sărbătorit cu mult fast şi cu defilarea trupelor în faţa autorităţii sădirea arborilor din Piaţa Libertăţii din Timişoara. Aceşti arbori vor simboliza unirea poporului român de pretutindeni”, a scris ziarul Nădejdea, din 2 mai 1923.

Înaintea începerii lucrărilor de reabilitare a pieţei a existat o plăcuţă pe care stătea scris semnificaţia celor doi arbori. "Săditu's-a acest stejar în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. În anu 1923, luna maiu, ziua întâi, sub glorioasa domnie a Majestăţii Lor Regele Ferdinand I, făuritorul României Mari şi de toţi iubita Regina Maria”. Mesajul a fost îndepărtat provizoriu, însă la terminarea lucrărilor din Piaţa Libertăţii este posibil ca unul dintre copacii să dispară. Este vesta tristă dată reprezentanţii societăţii Horticultura SA, care administrează spaţiul verde în zona centrală.

Stejarul secular a fost atacat de putregai, iar pentru boala respectivă nu există leac. Copacul este mâncat din interior de acest cancer.

“Este un fel de putregai în interiorul copacului. Se ştrangulează dinn epidermă şi se uscă. E un fel de cancer care îi mănâncă măduva. Doar epiderma groasă şi scoaţa îl mai ţine. Însă poate cădea la o furtună mai puternică”, a declarat Andrei Drăgilă, directorul de la Horticultura SA.



Specialistul susţine că stejarul secular suferă din cauză că a fost atacat de anumite viroze şi dăunători, cât şi din cauza ploilor accide, însă un efect devastator o au betonările din jur şi tăierea rădăcinilor.

În Germania, se foloseşte un procedeu de betonare a copacilor vechi, variantă pe care Andrei Drăgilă o va recomanda celor de la Direcţia de Mediu, care va avea misiunea să încerce să prelungească viaţa stejarului secular.

“Se foloseşte un beton special şi e o salvare pe moment. Se va mai prelungii viaţa pentru câţiva ani. El trăieşte cât timp epiderma asigură circulaţia sevei pentru procesul de fotosinteză. Am făcut o adresă Direcţiei de Mediu, dar nu am primit niciun răspuns”, a mai declarat Drăgilă.



O problemă similară există cu un stejar secular din Parcul Copiilor, de asemenea atacat de putregai. Chiar dacă reprezintă un pericol, aceşti copaci nu pot fi tăiaţi fără aprobarea Asociaţiei Arborelui Secular din România. În Timişoara mai există arbori seculari în Parcul Copiilor, Parcul Rozelor, Parcul Botanic, Parcul Poporului, Parcul Central şi unul în curtea Primăriei.