Capitala Banatului s-a mutat la Ulm. Peste 4.000 de şvabi bănăţeni s-au reunit în Germania FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ulm este locul de unde, în urmă cu 300 de ani, au plecat spre Banat primii colonişti germani, care au reuşit să facă dintr-un ţinut sterp, nepretenos, mlăştinos, o zonă înfloritoare.

Peste 4.000 de şvabi bănăţeni s-au adunat la Ulm, în landul Baden Wurtettenberg - Germania, la tradiţionala lor întâlnire, care are loc odată la doi ani.
 

Tema principală din acest an a fost 300 de ani de la eliberarea cetăţii Timişoarei de către trupele conduse de Eugeniu de Savoia, din 16 octombrie 1716. Este considerat de către şvabi începutul epocii moderne a Banatului, moment care a dus la trei perioade de colonizare a populaţiei de origine germană în fosele teitorii ale regatului Ungar, eliberate de sub ocupaţia otomană.

Şvabii au transformat un ţinut sterp, neprietenos, mlăştinos, într-o zonă înfloritoare, au construit oraşe şi sate. 

În urmă cu peste 300 de ani, populaţie din întregul spaţiu din sudul Germaniei au pornit, pe vapoarele denumite <cutiile din Ulm>, în josul Dunării, pentru a căuta o nouă fericire, o nouă patrie. Foarte mulţi dintre ei au plecat pe acest drum animaţi de gândul de a fi liberi. Deşi veneau din multe zone, ei au fost denumii generic şvabi. 

Primii dintre ei au avut parte de moarte, a doua generaţie a muncit şi a suferit de nevoie, iar de abia a treia generaţie a avut parte de pâine.

După destrămarea imperiului Austro-Ungar, şvabii bănăţeni au avut parte de multe suferinţe. Deportările în Uniunea Sovietică, deportările în Bărăgan, hăituiţi de Securitatea comunistă, vânzarea lor de către Nicolae Ceauşescu...
 

Astăzi, şvabii dunăreni sunt împrăştiaţi în patru ţări: Ungaria, Croaţia, Serbia şi România. 

La întâlnirea de la Ulm au venit şvabi din locuri îndepărtate precum America, Australia sau Argentina. Majoritatea locuiesc însă în Germania. 


Şvabii bănăţeni se mândresc cu identitatea lor, au steagul lor (în alb şi verde), stemă proprie, imn, cultura şi dans propriu. Nu în ultimul rând au poveşti legate de România, de Banat. 

Şvabii au fost primiţi şi de noul primar general al Ulm-ului, Gunter Czisch. În Ulm şi în regiune trăiesc aproximativ 22.000 de şvabi bănăţeni.

Şvabii au vizitat monumentul ridicat pe malul Dunării pentru urmaşii lor care se îmbarcau în <cutiile din Ulm> şi plecau în căutarea unei vieţi mai bune. Este un loc care, în timpul reculegerii şi a cântecelor solemne ale fanfarei, curg lacrimi pe obraji. 
 

Pentru prima dată la întâlnirea şvabilor bănăţeni a participat şi un premier, este vorba de Dacian Cioloş. 

Uriaşa sală de congres de la Ulm a găzduit şi întâlnirea şvabilor bănăţeni. Pe fiecare masă era trecută numele unei localităţi din Banat, unde se întâlneau după mulţi ani fiii satilului, pentru a depana poveşti. Nu au lipsit nici aici muzica şi dansurile şvabilor bănăţeni.


Citiţi şi:

Dacian Cioloş, la întâlnirea şvabilor de la Ulm: „Avem nevoie de făcut treabă nemţească nu doar în Banat, ci şi în alte părţi din ţară. Aşa că sunteţi bineveniţi”