A început festivalul brânzei şi al ţuicii la Răşinari, eveniment de care „s-au lipit“ şi politicienii PNL. Producătorii s-au plâns că tradiţia oieritului dispare

La Festivalul Brânzei şi al Ţuicii, care are loc astăzi şi mâine la Răşinari, politicienii s-au lăudat pe ei, iar producătorii locali s-au plâns că tradiţia de producere a brânzei în Mărginimea Sibiului este pe cale de dispariţie.

La Festivalul Brânzei şi al Ţuicii din Răşinari producătorii locali din Mărginimea Sibiului au fost principala atracţie – telemea, brânză de burduf, brânză în coajă de brad sau brânză în piele de oaie au fost la mare căutare.

Evenimentul s-a deschis cu discursul primarului de Răşinari, Bogdan Bucur, care a subliniat că festivalul – aflat la a 15-a ediţie – „este unul care îşi doreşte să sprijine producătorii locali din Mărginimea Sibiului”.

Primarul Răşinariului, Bogdan Bucur, pe scenă

„Acest festival este foarte important nu numai pentru Răşinari, dar pentru toţi producătorii din Mărginimea Sibiului şi alte zone – asta vrem să promovăm. Încercăm să-i susţinem ca ei să nu moară. Sunt mulţi care au păstrat această tradiţie, de producere a brânzei, din tată în fiu, iar unii sunt nevoiţi să renunţe. Pentru noi e o obişnuinţă să mâncăm această brânză, dar poate unii turişti o mănâncă pentru prima dată” – Bogdan Bucur, primarul de Răşinari.

De ce brânză şi ţuică? Pentru că dacă mănânci o bucată de brânză şi bei un pahar de ţuică te simţi foarte bine, răspunde edilul localităţii. Iar acest lucru l-au făcut mulţi cei prezenţi pe Valea Ştezii, acolo unde au fost instalate standurile şi scena festivalului.

Problemele producătorilor români de brânză

De fapt, e una singură – lipsa de personal. Aproape toţi producătorii veniţi la festival şi cu care am reuşit să discutăm se plâng de faptul că fie nu găsesc oameni care să muncească într-o stână, fie îi găsesc, dar aceştia nu vor să vină la lucru, pentru că preferă să primească ajutorul social.

Dinu Jinaru, din Tălmaci, ne prezintă că a venit la festival cu brânză de burduf de munte, teleamea de oaie, unt – produse naturale. Spune că are aproximativ 800 de oi, însă problema ţine de lipsa oamenilor. „E foarte-foarte greu, pentru că nu găseşti oameni. Acum un an am fost în Germania, la unu care are oi – e cu totul altceva. Aici noi suntem ca nişte copii orfani, fără părinţi. Acolo la 2.000 de oi lua 15 miliarde pe an subvenţie, păi aici e egal cu zero – banii îi bag în porumb. Nu ne putem compara. Cu toate că aici la noi oile îs foarte exploatate – faci şi o brânză bună, şi o urdă bună, o juntiţă bună. Acolo nu fac nicio brânză şi tot are valoare oaia mult mai multă decât aici”, se plânge bărbatul.

„Facem noi brânza, că degeaba pui pe altcineva că nu ştie cum s-o facă. Dar e pe cale de dispariţie asta, va mai dura 5-6 ani – nu vor mai merge la munte oile, că umblă ursul, lupul, oameni nu găseşti”, a adăugat acesta.

Despre lipsa oamenilor ne-a spus şi un alt producător, Constantin Hortopeţ, „Am venit cu brânză de burduf, în coarjă de brad, unt de lapte de oi avem, telemea de oaie şi sirop de brad. Avem vreo 500 de oi. Lipsa forţei de muncă e cea mai mare problemă a noastră. Am noroc că îl am pe socru-meu şi un cioban cu câteva oi şi încă unul de rând, dar care nu ştie cam nimic, numai ce îi spui să facă. În rest, nu găseşti, stau în gară, iau ajutoare, nu vrea să vie. Le dau 60, 70, 50 de lei pe zi, depinde ce ştie să facă, şi tot nu vrea. Pe noi ne mai ţine că am crescut cu aşa ceva şi că avem aceste mici subvenţii. Dacă n-ar mai fi nici acestea, ar fi zero. Şi aşa suntem pe cale de dispariţie”, spune Bărbatul.

Pe scena din Valea Ştezii au fost chemaţi mmai mulţi primari din satele din Măginimda Sibiului, dar şi politicieni. De fapt, invitaţii speciali ai evneimentului au fost liderii PNL – Ludovic Orban şi Raluca Turcan. Aceştia au trecut prin faţa scenei pe unde s-au salutat cu câţiva oameni, după care au pozat lângă ansamblul de tineri căluşeri din Răşinari.

De pe scenă, Raluca Turcan a avut un discurs cu substrat politic, făcând referire la scandările de la ultimele proteste din Sibiu: „România, nu uita, Sibiu e forţa ta”. „Am putea parafraza şi să spunem – Sibiu, nu uita, Răşinari e forţa ta. Şi de unde vine forţa Răşinariului? În primul rând, din dvs., locuitorii, în acelaşi timp, din echipa pe care o aveţi la conducerea primăriei Răşinari, din turiştii care vin să vă  viziteze, din vecinii pe care îi aveţi”. Aceasta nu a ezitat nici să laude partidul din care face parte şi liderul acestuia. „Dacă vă uitaţi, îl avem pe preşedintele PNL, dl Ludovic Orban, avem întreaga conducere a PNL de la nivel de ţară, avem primari destoinici din judeţul Sibiu şi nu numai, aleşi locali, parlamentari, practic oameni care ştiu să vă preţuiască şi cred că în zile de sărbătoare pot să vă transmită gânduri şi toată preţuirea pe care v-o poartă”.

În Răşinari există aproximativ 40 de producători locali de brânză. Primarul localităţii şi organizatorul acestui eveniment, Bogdan Bucur, crede că toţi, producătorii şi consumatorii, trebuie să fim implicaţi în promovarea produselor tradiţionale româneşti. „Cred că ar trebui să promovăm mai bine produsele, astfel încât ele să fie valorificate la adevărata lor valoare. Mulţi spun că brânza e scumpă, poate aşa este, însă nu destul faţă de calitatea pe care ea o are. Nu e ca cea din supermarket, plină de E-uri şi chimicale. Pe lângă faptul că trebuie să promovăm, trebuie să o consumăm, să aibă marca Produs în România”, crede edilul.

Festivalul Brânzei şi al Ţuicii de la Răşinari se desfăşoară sâmbătă şi duminică, iar programul poate fi găsit pe pagina Primăriei comunei Răşinari de pe Facebook.