Cum arată masa de după postul Paştelui în Ardeal şi cum s-o mănânci fără să ajungi la spital
0De pe prima masă de după postul Paştelui în Ardeal nu lipsesc oăule roşii, ciorba de miel, şunca fiartă, friptura de miel, cozonacul şi vinul. Unu dintre cei mai pricepuţi bucătari din zonă, Mircea Groza, explică tradiţiile de Paşte şi cum să faci să nu ajungi la spital dacă ai ţinut post şi te pui la o masă ardeleanscă îmbelşugată.
Prima masă de după cel mai greu post din an începe la biserică. „La slujba de înviere se duc coşuri cu bunătăţi pentru a fi sfinţite. În coş găseşti câte o bucăţică din fiecare produs pregătit de familiei. Coşul se întoarce acasă şi din bunătăţile sfinţite gustă fiecare membru al familiei“ povesteşte Groza. Înainte de a începe masa de după Înviere, fiecare membru al familiei să spală pe mâini într-un lighean cu apă neâncepută, adică fie apă de la fântână, fie de la izvor, nefolosită în alte scopuri. „Se pune în apa,o frunză de urzică, ca să fii aspru tot anul, un ou roşu care înseamnă harana şi un bănuţ, în unele familii chiar mai sunt păstraţi bănuţi de aur – care simbolizează belşug. Membrii familiei se spală simbolic pe mâini şi pe ochi într-un ceremonial sorbru. După acest moment se întorc spre capul familiei ce are paharul cu paşte sfinţite de la biserică şi care ia cu linguriţa pâine şi vin şi repetă „Cristos a înviat“ de 3 ori, iar cel care e în faţa lui răspunde „Adevărat a înviat“ de 3 ori, cei doi făcându-şi cruce. Capul familiei ia paştele şi oferă în ordine creascătoare fiecărui membru, de la cel mai mic la cel mai mare“, povesteşte bucătarul.
Cum arată masa ardelenească de Paşte
Pe masa oricărui ardelean de Paşte nu lipsesc: ouăle, şunca fiartă cu mirodenii, drobul de miel, uneori şi cârnaţul fiert, ciroba de miel, friptura de miel, pasca sau cozonacul şi vinul. „Toate încep cu ciocnitul ouălor, care se mănâncă cu pâine de casă sau cu prescură. Nu se pune mâna pe sare. Totul se serveşte cu tacâmurile, se spune că dacă pui mâna pe sare transpiri tot anul. Oul se mănâncă cu cu ceapă verde, usturoi verde şi ridichi. Urmează ciorba de miel, care se acreşte cu măcriş sau cu borş sau cu lămâie, întotdeauna se face cu smântână şi se foloseşte la prepararea ciorbei capul de miel. Când se taie capul mielului, capul familiei îl despică şi-l fierbe. Se spune că bărbatul mănâncă limba, pentru că femeia vorbeşte prea mult, să nu mai aibă limba, şi femeia mănâncă creierul. Apoi, friptura de miel. Aici fiecare casă are reţeta proprie, cu usturoi, cu ceapă verde, cu tarhon sau cu leuştean. De obicei, în combinaţie cu cartofi noi fierţi cu pătrunjel verde, stropiţi cu ulei sau cu unt şi neapărat cu salată de salată verde cu dressing dulce – acrişor de sare , zahăr şi oţet de mere. Se rupe salata cu mâna şi se adaugă mult mărar, cozi de ceapă verde şi de usturoi. Asta ar fi mâncarea de bază. După asta, nepărat se mănâbncă pască sau cozonac“.
Sfaturi pentru cei ce au postit
Pentru a nu avea neplăceri după cel mai lung şi dur post din an, bucătarul Mircea Groza îi învaţă pe meseni cum să nu aibă probleme. „Cei care au postit să mănânce jumătate de cât ar fi în mod obişnuit, jumătate din cât le-ar pica bine. Îi îndemn să aibă tăria să nu forţeze“. Un alt sfat pentru ardeleni de la cunoscutul bucătare se referă la băut: „La noi se începe cu palinca, însă eu cred că amorţeşte simţurile şi nu e cea mai fericită idée. Eu le recomand să înceapă cu vin şi să termine cu vin, ca să simntă gustul adevărat al produselor. În rest, sănătate că de restul se ocupă Guvernul“.