Campanie „20 de ani în 20 de zile“: Evenimentul anului 1996 - Înmormântarea liniştii românilor

În septembrie 1996 administraţia clujeană a plimbat un coşciug prin centrul oraşului. Primarul Gheorghe Funar a organizat un marş funebru, în semn de protest faţă de semnarea tratatului de bună vecinătate cu Ungaria, în 16 septembrie 1996.

„Circarul macabru al Clujului s-a dat din nou în spectacol”, a titrat a doua zi cotidianul local „Mesagerul transilvan”. Nici restul presei nu a tratat evenimentul cu mai multă indulgenţă, „Ziua” punând semnul egalităţii între cele petrecute la Cluj şi manifestările Ku Klux Klan.

Atacul lui Funar

În cursul dimineţii de 16 decembrie, cu ajutorul angajaţilor Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP), al căror şef era Liviu Medrea, coleg de partid în PUNR cu primarul, organizatorii au adus în Piaţa Unirii un dric tras de doi cai şi un sicriu, în care au pus o inimă de pluş străpunsă de un cuţit. Aceasta simboliza Transilvania, sfâşiată, în opinia partidului condus de Funar, de Acordul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria .

Dricul a fost însoţit de patru gropari îmbrăcaţi în negru, care purtau pe spate numele preşedintelui Iliescu, al premierului Ungariei, Horn, al ministrului de externe, Meleşcanu şi al premierului român, Văcăroiu. În spatele acestora, o fanfară intona un marş funebru, însoţindu-i, prin centrul oraşului, spre Cimitirul Central.

În opinia lui Funar, marşul funebru a fost prilejuit de „îngroparea liniştii românilor din Transilvania, ca urmare a semnării Tratatului”. Primarul a declarat că Dumnezeu le-a luat minţile conducătorilor României. „Cred că ei suferă de meningită şi nu sunt internaţi la timp”, spunea atunci Funar.
Sicriul, pe care scria „Tratatul Româno-Ungar”, a fost îngropat în Cimitirul Central, în apropierea Monumentului Eroilor, la aceeaşi oră la care se semna tratatul bilateral, la Timişoara.

Biserica a luat atitudine

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, ÎPS Bartolomeu Anania, a fost primul care a luat atitudine faţă de cele întâmplate. „Marşul funebru organizat de Gheorghe Funar nu a fost în spiritul religios. A fost o caricatură de prost gust, o treabă neserioasă. Cred că politica trebuie făcută la un alt nivel”, declara acesta.

La 12 ani de la cele petrecute atunci, analiştii sunt mai rezervaţi. „Finalmente, acest gest al fostului primar nu a afectat în vreun fel imaginea Clujului sau a României. Problema nu a fost acest marş, ci Gheorghe Funar în sine şi faptul că a ţinut acest oraş în loc vreme de atâţia ani”, a comentat pentru Adevărul de Seară Sorin Ioniţă, preşedintele Societăţii Academice Române.

CAMPANIE: Ce am făcut în ultimii 20 de ani?